Cum vor intra fermierii romani in Europa

Desi exista inca numeroase probleme de rezolvat, Romania isi continua cu tenacitate drumul catre Uniunea Europeana. Iata, pe scurt, in ce conditii va intra agricultura romaneasca in Europa. Cat dam,

Desi exista inca numeroase probleme de rezolvat, Romania isi continua cu tenacitate drumul catre Uniunea Europeana. Iata, pe scurt, in ce conditii va intra agricultura romaneasca in Europa.
Cat dam, cat primim?
Agricultura romaneasca va putea primi de la Uniunea Europeana, in primii trei ani dupa aderare (2007-2009), 4 miliarde euro. Din aceasta suma, 2,4 miliarde euro vor fi folosite pentru dezvoltarea rurala, adica pentru diminuarea diferentelor existente intre sat si oras, pentru infiintarea de locuri de munca in alte domenii decat agricultura (agroturism, servicii, industrializarea produselor agricole), pentru ridicarea nivelului de trei la sat si asigurarea unor pensii rezonabile agricultorilor. Pana in 2007, in cea mai mare parte, banii europeni pentru agricultura romaneasca vor fi folositi pentru imbunatatirea standardelor de calitate a produselor si pentru respectarea normelor sanitare si fitosanitare.
Culturi arabile
Romania va subventiona, dupa aderare, aproximativ 7 milioane ha teren arabil.
Vita de vie
In cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana a fost obtinuta recunoasterea suprafetei actuale plantate cu vie. Doar 30.000 de ha cultivate cu hibrizi interzisi vor fi inlocuite, din 130.000 ha, cat se estimase initial. Inlocuirea soiurilor interzise cu soiuri nobile se va putea face intr-o perioada de opt ani. Micii fermieri vor putea produce in continuare pentru consumul propriu produse traditionale precum zaibarul si capsunica. Viile hibride plantate pe suprafete mai mici de 0,1 ha nu trebuie inlocuite.
Zahar
Cota de productie de zahar negociata acopera integral consumul intern: 438.000 tone, fata de o medie anuala in perioada 1998-2002 de numai 99.000 tone.
Lapte
Cota de productie de lapte pentru piata obtinuta de Romania in negocierile cu Uniunea Europeana este de 3 milioane de tone, din care 1 milion de tone reprezinta cantitatea subventionata pentru livrare la fabrici si 2 milioane pentru vanzarile directe la consumatori. Exista si o cota pentru consum propriu in gospodarii, de 188.400 tone. Aceste cantitati trebuie realizate timp de doi ani dupa aderare, altfel aceste cote se pierd. In momentul de fata, doar 40% din productia de lapte romanesc respecta standardele Uniunii Europene. La inceputul lui 2005, statisticile Ministerului Agriculturii aratau ca doar 56 de fabrici din cele 2.170 de unitati de procesare a carnii si laptelui respecta normele sanitar-veterinare ale Uniunii Europene. Celelalte fabrici se pot moderniza cu ajutorul fondurilor alocate de Uniune prin programul SAPARD.
Fabricat in Romania
Romania a solicitat si a obtinut recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru tuica, palinca, horinca, turt, vinars. Salamul de Sibiu si carnatii de Plescoi sunt, de asemenea, marci recunoscute in Uniunea Europeana. Pentru ca Uniunea Europeana incurajeaza mentinerea traditiilor, a fost de acord sa faca exceptie de la normele sanitar-veterinare proprii pentru aproape 60 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita, produse in Romania prin tehnologii traditionale.
Sursa: "Satul romanesc, sat european",
ziar editat de Delegatia Comisiei Europene in Romania