Cum trăiesc românii în perioadă de criză

O populaţie sărăcită ameninţată cu spectrul şomajului, a facturilor neplătite şi a scumpirilor invitabile - aşa arată România după aproape doi ani de criză, în care optimismul iniţial a fost repede alungat de măsurile de austeritate anunţate de guvernanţi şi înlocuit cu dezolare şi chiar disperare.

Portofelul românilor s-a subţiat constant pe timp de criză. Diana şi Cristi au pierdut în doi ani de zile circa 20% din venituri, respectiv peste 600 de lei. Diana lucrează în domeniul juridic pe o poziţie de entry level, iar salariul ei a fost redus, ca şi al altor bugetari, cu 25%, începând cu iulie. Înainte câştiga circa 1.100 de lei. Acum, la final de lună abia dacă mai aduce în casă 780 lei. Soţul ei Cristi lucrează în mediul privat, iar în doi ani de zile a rămas fără bonuri de masă şi fără circa 200 de lei. "Înainte ca Dianei să-i fie redus salariul banii perduţi de la începutul crizei nu mi se păreau aşa de mulţi, mai ales că ne-am mutat anul trecut la o chirie mai mică. Mi-am zis de multe ori în acest an că e bine că măcar avem locuri de muncă şi nu murim de foame", a declarat acesta.

Pierderile lor financiare sunt şi mai importante dacă raportul se face la euro, moneda de referinţă pentru calculul preţului multor servicii, de la chirie la plata facturii la internet şi telefonie mobilă. Astfel, dacă în 2009, aceştia câştigau împreună peste 860 euro (calcul făcut la cursul mediul al lunii septembrie 2008 afişat de BNR de 3.625 lei pentru un euro, n.r), acum, ca urmare a deprecierii constante a monedei naţionale faţă de cea europeană aduc în casă puţin peste 550 euro.

"El renunţă la ţigări, eu la haine"

Pentru a se descurca cu banii de la o lună la alta, aceştia au tăiat cheluielile pe care nu le-au considerat importante. "Cristi a renunţat treptat la ţigări, eu am renunţat la cosmeticele neesenţiale. Fiecare cu viciul lui", glumeşte Diana. "Haine şi încălţăminte ne-am luat anul acesta mai rar şi de obicei urmărim promoţiile. Între cablu şi internet am ales internetul, telefonia fixă am desfiinţat-o. Telefonul nu l-am mai schimbat de doi ani de zile", povesteşte Diana despre ce înseamnă să-ţi fie dat peste cap stilul de viaţă.

Cel mai rău îi pare că au fost nevoiţi să renunţe la concediul afară. "Săptămâna aia pe an de relaxare pe care o petreceam în afara ţării a dispărut. În locul ei au apărut weekendurile petrecute pe undeva prin ţară, în special pe la vreun prieten sau rude. Poate la anu', cine ştie?!", a declarat mâhnită tânăra.

Cei doi tineri de 25 de ani fac parte dintre cei circa 30% dintre români care au avut totuşi concediu în acestă vară şi care şi-au permis să nu-l petreacă acasă sau în cel mai apropiat mall.

Jumătate dintre români nu au plecat totuşi în vacanţă în acestă vară, deoarece le-a fost teamă să nu-şi piardă locul de muncă sau nu mai dispun de aceleaşi resurse financiare ca în anii trecuţi. Astfel, potrivit studiului realizat de BestJobs, în perioada 19 august – 9 septembrie, doar 49,3% dintre cei 11.700 de repondenţi s-au încumetat să ceară angajatorului zile libere, iar dintre aceştia 16,5% au stat acasă.

De la detaşarea şi optimismul lui 2009, la disperarea din 2010

Vacanţa nu este singurul lucru la care au renunţat românii. Doi ani de criză au modificat complet stilu de viaţă al multor români, care abia reuşiseră să simtă în buzunar creşterea economică de după 2000.

Potrivit unui sondaj realizat de de compania de piata 360insights pentru agentia Mediafax, efectele crizei financiare  au ajuns să fie "o normalitate cotidiană", în condiţiile în care la începutul anului trecut românii priveau cu detaşare şi optimism modul de evoluţie a crizei, iar acum se declară cuprinşi de acest fenomen.

 "Admiterea acestui fapt vine împreună cu o stare generală de pesimism, neîncredere şi dezolare. Totuşi, odată ajunşi la stadiul deplin de conştientizare a faptului că fenomenul <criza financiară> a invadat şi spaţiul lor, românii încearcă să aplaneze efectele negative ale acesteia: fac reduceri în consum, cheltuind cu mai multă chibzuinţă sau caută surse alternative de câştig (circa 66% dintre cei chestionaţi, n.r)", se arată în studiu.

85% dintre românii care se gândesc să-şi mai ia un job sunt cocoşaţi de greutatea cheltuielilor de bază ale casei. Doar 15% dintre ei sunt dispuşi să muncească suplimentar faţă de cel opt ore standard la principalul loc de muncă pentru a-şi menţine stilul de viaţă. Acestea sunt, în pricipal, persoane cu venituri mari sau educaţie superioară, care, oricum, au avut de suferit cel mai puţin de pe urma crizei, dar şi tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.

Cei care nu au putut să-şi îmbogăţească sursele de câştig nu au avut de ales şi au fost nevoiţi să taie din cheltuieli. Ca şi Diana şi Cristi, reducerile au fost făcute la alimente, utilităţi, la petrecerea timpului liber, precum şi la achiziţionare de produse cu termen de folosinţă mai îndelungat, precum mobila sau electrocasnicele.

Haine mai puţine şi mai ieftine, sau la ce renunţă românii pe timp de criză

"Înainte alegeam să cumpăr haine mai scumpe, pentru că erau de o calitate mai bună. Acum mi se pare o nebunie curată să dau bani mulţi pe o bluză sau o fustă, iar reducerile sunt o adevărată mană cerească", ne-a declarat Diana.

De altfel, hainele, concediile şi produsele financiare de investiţii şi economisire reprezintă principalele categorii la care românii au fost dispuşi să renunţe pentru a reduce costurile.

Un studiu realizat de GfK arată că 32% dintre români au cheltuit anul trecut mai puţin pe haine şi încălţăminte, decât o făceau până acum, iar un sfert a decis că nu mai poate economisi, renunţând astfel la produsele financiare care aveau acest scop.

Şi pentru că a pleca în concediu a început a fi un lux, românii s-au arătat retincenţi în a tăia şi din cheltuielile prilejuite de ieşirile în oraş, doar 23% au făcut reduceri în acest sens, iar 21% au mâncat mai des acasă şi mai rar la restaurant. De altfel, mulţi români au stat acasă în concediu petrecându-şi timpul ieşind în oraş cu prietenii.

Chibzuinţa românilor şi-a făcut simţită prezenţa şi în ceea ce priveşte vorbitul la telefon. Unul din cinci români a declarat că a petrecut mai puţin timp dând telefoane.

Criză miroase urât în România

Nu vor să renunţe în ruptul capului la ieşirile în oraş, dar nu au nicio problemă să reducă cheltuielile cu săpunul, deodorantul sau produsele de curăţat casa.

În 2009, pentru prima oară în ultimii zece ani, a scăzut consumul la aceste categorii de produse, potrivit unui studiu GfK, realizat în primele şase luni ale anului.

Românii au cheltuit cu până la 7% mai puţin pe produse de îngrijire personală, în timp ce cantitatea achiziţionată a fost cu circa 21% mai mică.

Ultimul sacrificiu, produsele alimentare

Pentru a trece cu bine criza, românii au renunţat întâi la  bunurile de folosinţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele, apoi la produsele de îngrijire personală şi la cele de curăţenie. Limitarea produselor alimentare va fi ultima concesie pe care românii sunt dispuşi să o facă. De altfel, potrivit specialiştilor, românii nu renunţă la alimente, ci le substituie cu produse mai ieftine.

Aşa se explică şi înclinaţia către magazinele de tip discount, care au înregistrat o rată de creştere de 11%. În schimb, supermarketurile se află pe un trend descendent (-9% în valoare faţă de prima jumătate a anului 2009).

Mai puţină carne de pui

Totuşi, la nivel declarativ, cel puţin, românii au consumat mai puţină carne de porc şi pâine în anul de criză 2009, comparativ cu 2008, potrivit unui studiu realizat de IRES şi făcut public la începutul acestui an.

Produsele la care s-a renunţat în cea mai mare măsura in 2009 sunt băuturile alcoolice (50%), apa plată (45%) şi carnea de vita (36%). 24% din repondenţi au declarat că nu au mai consumat carne de porc, iar 10% carne de pui.

Este greu de crezut că, în realitate, cei in cauza nu au mai consumat carne de porc sau nu au mai cumpărat băuturi alcoolice. O explicaţie ar putea fi faptul că tot mai mulţi români s-au îndreptat către rudele de ţară pentru a lua carne şi spre contrabandişti pentru băutură, şi chiar şi pentru ţigări.

Românii îşi îneacă sărăcia în alcool

Pe timp de criză românii cheltuie peste media europeană pentru alcool şi tutun, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, românii alocă 7,4% din bugetul lunar pentru cumpărarea de băuturi alcoolice şi ţigări, adică puţin peste media europeană de 7% (4% pe băuturi alcoolice şi 3% pe ţigări). Potrivit Eurostat, românii consumă anual alcool şi tutun în valoare de circa trei miliarde de euro.

Comparativ cu 2008, în primele trei luni ale anului cheltuielile lunare au urcat cu 1,2 procente. Şi pentru măncare au alocat românii mai mulţi bani în primele luni de la începutul anului, nu pentru că ar fi mâncat mai mult, ci pentru că mâncarea este considerabil mai scumpă comparativ cu 2008.

Structura principalelelor cheltuieli:

- 40,7% - mâncare
- 18,7% - întreţinerea, respectiv banii pentru locuinţă, apă, electricitate şi gaze
- 7,4% - băuturi alcoolice şi tutun

.......................

Surse:

- Studiul 360insights a fost realizat pe un esantion de 800 de persoane, cu varste cuprinse intre 16 si 64 ani, reprezentativ la nivel urban, in perioada iulie-august 2010.

- GfK Roper Report 2010

- Studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research în  perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe un eşantion de 1.177 respondenţi cu vârsta peste 18 ani

- Studiu GfK România, realizat în primele şase luni ale anului

- Cercetarea realizată de site-ul de recrutare BestJobs, în perioada 19 august – 9 septembrie.

- Eurostat

- Institutul Naţonal de Statistică