Cum funcţionează tratamentul anti-coronavirus cu plasmă recoltată de la pacienţii vindecaţi de COVID 19

Donarea de plasmă imună este similară donării de sânge

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, dă undă verde la recoltarea de plasmă umană de la pacienţi recent vindecaţi de COVID-19 pentru a o folosi în tratamentul bolnavilor aflaţi în stare gravă din pricina infecţiei cu noul coronavirus

Pandemia provocată de COVID-19 sileşte statele afectate să ia măsuri urgente de protecţie şi să caute tratamente cât mai eficiente de combatare a bolii. Un astfel de tratament pare să fie şi injectarea de plasmă umană recoltată de la pacienţi recent vindecaţi, pentru a salva cazurile severe de bolnavi infectaţi cu acest virus nou. Printre ţările care au aplicat această metodă de tratament se numără Germania, Marea Britanie şi SUA. 

Tratamentul foloseşte anticorpii specifici

Miercuri, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, urma să semneze un ordin care să reglementeze recoltarea plasmei imune pentru a fi folosită la salvarea bolnavilor de COVID-19. „Pentru plasmafereză (tehnică ce permite doar recoltarea plasmei de la donator – n.r.) trebuie două protocoale. Trebuie protocol de recoltare, care deja este stabilit la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională, şi din ordin de ministru, iar pentru tratament, încă este la nivel de studiu şi va trebui să obţinem un aviz de la Comisia de ATI, Comisia de Patologie şi Comisia de Boli infecţioase că se va face sub formă de studiu, nefiind în ţara noastră acest tip de tratament”, declara Tătaru, pentru Mediafax.

Trei echipamente de plasmafereză au fost instalate la Bucureşti – la Centrul de transfuzii sanguine - Iaşi şi Timişoara. 

O şansă în plus de vindecare

Prof. dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase, explică felul în care acţionează acest tratament. „Tratamentul cu plasmă foloseşte anticorpii specifici. Adică, orice persoană care a trecut prin orice boală – în special virală – dezvoltă anticorpi. Aceşti anticorpi se recoltează şi sunt două posibilităţi de a-i administra – fie sub formă de plasmă, cum este această prelucrare despre care vorbim acum, fie sub formă de imunoglobuline umane specific, care se folosesc de mult şi care sunt mai greu de prelucrat, e nevoie de o prelucrare specială şi nu e timp. Teoretic, ar trebui să fie un rezultat bun. Pentru că debarasarea de virus o face tot organismul, în mod natural, creându-şi aceşti anticorpi”, arată Ceauşu.

Experienţa cu plasma imună utilizată în acest scop este însă abia la început. „În întreaga lume, abia acum a început acest experiment. Nu poţi să spui cu certitudine. Asta se poate spune după multe luni, de studii clinice, de experienţe. Aşa cum este şi tratamentul antiviral care se face acum, el nu este un tratament antiviral dovedit 100%, e încă în studii clinice. Primul studiu clinic s-a încheiat acum de curând, săptămâna trecută, la Chicago, cu rezultate bune, e adevărat. Săptămâna aceasta, ar mai fi încă un studiu care se încheie. Deci, încă lucrurile nu sunt certe”, mai menţionează medicul.

Tratamentul cu plasmă se poate adăuga fără probleme tratamentului cu antivirale întrucât căile de acţiune sunt separate, adaugă universitarul.

Cine se califică pentru recoltare

Plasma se recoltează cu ajutorul unui aparat special, prin plasmafereză, de la pacienţi care au avut boala, dar acesta nu este singurul criteriu, atrage atenţia prof. dr. Emanoil Ceauşu. Pacienţii vindecaţi trebuie să aibă un titru protector de anticorpi, cât mai înalt. „Şi aici e o problemă, pentru că trebuie să recoltezi de la pacientul care a făcut anticorpi la un titru optim, un titru terapeutic. Pentru că, în orice boală, cantitatea de anticorpi pe care o faci diferă. Uneori, de la persoană la persoană şi diferă şi în funcţie de timp. Cantitatea maximă de anticorpi poate să apară după trei săptămâni sau după şase, depinde de virus, de organism”, subliniază doctorul.

La bolnavii vindecaţi de COVID-19 se zice că recoltarea trebuie făcută la 14 zile, la 21 de zile, mai spune universitarul. „Dar încă nu este o experienţă foarte bine pusă la punct aici. Totul are un oarecare grad de incertitudine. Tot ce se face în această boală, pentru că nu a mai fost până acum”, spune acesta. Cât priveşte doza administrată, aceasta este de 200 de mililitri de plasmă imună. „Se recoltează 600 de mililitri de la o persoană şi recomandările internaţionale sunt să se dea 200 de mililitri la un pacient. Deci, fiecare donator ar putea salva trei vieţi. Doza se injectează intravenos”, precizează medicul.

La fel ca la orice recoltare de sânge, donatorul trebuie să-şi dea consimţământul, să fie testat pentru a nu avea şi alte infecţii. Plasma este tot un produs de sânge şi tehnica de testare este aceeaşi”, conchide prof. dr. Ceauşu. 

Ce arată studiile

Un studiu american, efectuat pe zece pacienţi şi publicat în PNAS – Proceedings of the National Academy of Sciences, din SUA, arată că o doză de doar 200 de mililitri, administrată în două tranşe unui bolnav în stare gravă, îi creşte acestuia nivelul anticorpilor neutralizatori care duc la dispariţia viremiei în doar şapte zile. Totodată, semnele clinice şi paraclinice ale pacienţilor s-au îmbunătăţit, inclusiv radiografiile arătând diferite grade de vindecare a leziunilor pulmonare. Studiul a avut loc în perioada 3 ianuarie – 19 februarie 2020, pe şase bărbaţi şi patru femei. Vârsta medie a acestora a fost de 52,5 ani, iar unii sufereau de boli cronice.