CSM cere degrevarea judecătorilor de activităţi extrajudiciare

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Ministerul Justiţiei schimbări legislative pentru degrevarea judecătorilor de o serie de activităţi extrajudiciare, între care şi eliminarea implicării magistraţilor în procesul electoral.

Ministerul Justiţiei (MJ) a transmis punctul său de vedere cu privire la propunerile CSM şi, deşi susţine implicarea judecătorilor doar în activităţi de activitatea de judecată, nu consideră oportune modificările legislative.

"Pe de altă parte, însă, însemnătatea interesului public, care în unele situaţii trebuie protejat prin implicarea în anumite domenii a unor categorii profesionale aflate, prin statutul lor, în afara oricăror suspiciuni de interese, reclamă intervenţia judecătorului şi chiar a procurorului", arată ministerul.

Ministerul de resort precizează că învestirea judecătorilor cu activităţi cu caracter administrativ-jurisdicţional se regăseşte în mai multe state membre ale Uniunii Europene, fără ca acest fapt să fi fost considerat vreodată o încălcare a principiilor şi legislaţiei europene.

Una dintre măsurile luate de MJ pentru a degreva munca magistraţilor se regăseşte în noul Cod de procedură civilă, care va transforma tribunalul în instanţa de fond de drept comun, lucru care va conduce la o degajare a activităţii judecătorilor.

CSM a propus, în primul rând, eliminarea judecătorilor din toate activităţile ce ţin de desfăşurarea procesului electoral, şi anume:

- modificarea Legii administraţiei publice locale, potrivit căreia instanţele validează alegerea consilierilor locali, respectiv declară, în anumite condiţii, vacante locurilor unor consilieri locali aleşi;

- modificarea Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit căreia, pe de o parte, instanţele soluţionează întâmpinări şi contestaţii formulate în procesul electoral, iar pe de altă parte, magistraţii participă la constituirea birourilor şi oficiilor electorale şi participă la alcătuirea Biroului Electoral Central;

- modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit căreia instanţele soluţionează contestaţiile privind listele de alegători, respectiv aspectele privind deliberarea cărţii de alegător;

-  modificarea Legilor pentru alegerea preşedintelui României şi organizarea şi desfăşurarea referendumului, din aceleaşi motive.

Ministerul Justiţiei apreciază că participarea magistraţilor în organizarea şi desfăşurarea procesului trebuie analizată exclusiv din perspectiva oportunităţii.

"În acest context, problematica participării magistraţilor în procesul electoral - departe de a fi una simplă sau pasageră - ridică numeroase aspecte şi presupune o analiză aprofundată, din partea tuturor autorităţilor implicate, dar şi a societăţii civile şi a societăţii româneşti în ansamblu. Urmare a acestei analize, în cazul în care se ajunge la concluzia că magistraţii pot fi înlocuiţi cu succes de o altă categorie de persoane sau organisme neutre (…) se poate demara un amplu proces de modificare a tutore actelor normative mai sus menţionate. La acest moment însă, având în vedere iminenţa desfăşurării alegerilor privind cele două Camere ale Parlamentului din raţiuni tehnice şi legale nu se poate demara o astfel de iniţiativă", se arată în răspunsul Ministerului de Justiţie.

Potrivit Curţii Constituţionale, modificările legislaţiei referitoare la alegeri, trebuie adoptate înaintea declanşării procesului electoral.

Cea de-a doua propunere de modificări legislative a CSM privind degrevarea de alte atribuţii ale magistraţilor se referă la modificarea legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţilor de proprietari precum şi a legii sindicatelor.