Condamnaţi să trăim în sărăcie

Readucem în atenţia guvernanţilor noştri câteva dintre problemele cu care se confruntă pensionarii, în speranţa că se vor bucura de mai multă atenţie, precum şi de măsuri menite să

Readucem în atenţia guvernanţilor noştri câteva dintre problemele cu care se confruntă pensionarii, în speranţa că se vor bucura de mai multă atenţie, precum şi de măsuri menite să amelioreze starea de sărăcie în care suntem nevoiţi să trăim. Nu este o noutate faptul că circa 75 la sută din pensionari primesc o pensie sub nivelul unui salariu minim pe economie, în timp ce cheltuielile pentru hrană, întreţinere la bloc, pentru diverse utilităţi, precum şi pentru medicamente depăşesc, în numeroase cazuri, veniturile realizate. Permanenta ascensiune a preţurilor (deseori fără justificare) la produsele şi serviciile de consum, menţinerea pensiilor la nivelul scăzut din prezent, ca şi lipsa unor indexări acoperitoare au ca urmări subnutrirea vârstnicilor, motiv pentru care aceştia devin vulnerabili la unele boli necruţătoare. Pe de altă parte, sistemul de sănătate, incapabil să facă faţă unor multiple şi grave probleme generate în mare parte de lipsa de fonduri, pare să nu-şi mai revină la normalitate. Reforma din sistem este departe încă de a-şi arăta efectele benefice. Pensionarii continuă să aibă emoţii în procurarea medicamentelor compensate şi gratuite, spitalele duc lipsă de medicamente şi de cele trebuitoare tratamentului, casele de sănătate au fonduri insuficiente. Toate acestea răsfrângându-se în final cu deosebire asupra vârstnicilor.
Sistemul de pensii se confruntă, de asemenea, cu multe elemente de inechitate generate de numeroasele modificări aduse Legii nr. 19/2000. Astfel, recalcularea pensiilor, proces ce urma să elimine aceste inechităţi, a reuşit doar în parte să rezolve această problemă. Pentru circa 55 la sută din pensionari, mai ales, pentru foştii muncitori ale căror salarii erau compuse dintr-o parte fixă (salariul tarifar) şi o parte variabilă (acord, sporuri, muncă suplimentară etc.), pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, recalcularea pensiilor a creat noi inechităţi, adâncind discrepanţele dintre pensii. Ordonanţa de urgenţă nr. 4/2005 interzice luarea în calcul a părţii variabile pentru care, conform Decretului nr. 389/1972 al fostului Consiliu de Stat, unităţile au virat contribuţii de asigurări sociale. Se creează astfel o situaţie paradoxală. Foştii salariaţi, care au contribuit mai mult la asigurările sociale, au parte de mai puţine puncte în comparaţie cu prima categorie. În procesul recalculării, pensionarii ale căror pensii au fost stabilite în baza Legii nr. 3/1977, au fost privaţi cu 4 până la 10 procente aplicate tranşelor de retribuţii pentru grupele a I-a şi a II-a de muncă. Iar în urma modificării art. 80, alin. 1 din Legea nr. 19/2000, acesta a căpătat un conţinut confuz, ceea ce înlesneşte manevrări nepermise în calculul valorii punctului de pensie, a cărui limită a fost fixată între 30 şi 50 la sută prin astfel de modificări ale legii. Dar majorarea valorii punctului de pensie din luna septembrie a.c. nu rezolvă nici pe departe discrepanţele existente.
Costică Chihaia,preşedintele Uniunii Judeţene a Pensionarilor Galaţi