Comentariile presei mondiale

O analiza a grupului de presa "The Economist": Factorii care au consolidat candidatura Romaniei Pe termen scurt, invitatia primita - un capital politic pentru PSD Romania va primi cu siguranta,

O analiza a grupului de presa "The Economist": Factorii care au consolidat candidatura Romaniei Pe termen scurt, invitatia primita - un capital politic pentru PSD Romania va primi cu siguranta, in aceasta saptamana, cu ocazia summitului de la Praga, invitatia de a se alatura NATO, apreciaza Joan Hoey, analist principal la Economic Intelligence Unit (EIU), divizie a grupului "The Economist", la solicitarea agentiei Mediafax. "Candidatura Romaniei a fost consolidata cu ajutorul mai multor factori, cel mai important dintre acestia fiind sprijinul pe care si l-au exprimat Statele Unite - principalul arbitru al procesului de extindere a aliantei. In perioada urmatoare atentatelor teroriste din septembrie 2001, Romania a impresionat Washingtonul cu sustinerea sa fara echivoc pentru "razboiul contra terorismului", condus de Statele Unite, punand la dispozitia NATO spatiul sau aerian si maritim si trimitand trupe in Afganistan", considera Joan Hoey. In plus, analistul EIU remarca faptul ca pregatirile facute de administratia americana pentru un posibil razboi impotriva Irakului par, de asemenea, sa intareasca pozitia Romaniei in drumul sau spre integrarea in NATO, avand in vedere pozitia strategica a tarii pe frontul de sud al aliantei. "Romania a oferit Statelor Unite, in eventualitatea unui atac asupra Irakului, bazele sale aeriene si porturile de la Marea Neagra", mai arata analistul diviziei grupului The Economist. Pe de alta parte, Hoey atrage atentia asupra cheltuielilor majore si a eforturilor economice importante pe care Romania le-ar putea avea de facut in urmatorii cativa ani in cazul aderarii la NATO. "Acest lucru se va intampla intr-o perioada in care asupra bugetului sunt deja exercitate diferite presiuni. Romania va trebui, in intervalul de doi ani de la emiterea invitatiilor si ratificarea lor de catre actualii membri NATO, sa continue procesul de integrare a structurilor militare cu aceeasi vigoare ca si in ultimii doi ani, in pofida costurilor bugetare ridicate pe care acesta le va presupune", avertizeaza analistul institutului economic. Referitor la impactul asupra scenei politice din Romania pe care integrarea in Alianta Nord-Atlantica l-ar putea avea, analistul arata ca invitatia pe care Romania o va primi la Praga va aduce un plus de capital politic pentru guvernul condus de Adrian Nastase, cel putin pe termen scurt. "In ciuda problemelor legate de saracie, somaj si coruptie, a nemultumirilor privind nivelul de trai, cele mai recente sondaje de opinie indica faptul ca aproape 50% dintre repondenti ar vota pentru Partidul Social Democrat, in timp ce Adrian Nastase a reiesit ca fiind in continuare cel mai popular om politic al tarii", apreciaza Joan Hoey. De asemenea, EIU considera ca este posibil ca anul viitor sa aiba loc alegeri anticipate, "iar PSD va incerca sa castige voturi prin aceasta invitatie de aderare la NATO". "The Times" Exigentele si concesiile Aliantei in cazul Bucurestiului Corespondentul la Budapesta al cotidianului britanic "The Times", Adam Lebor, semneaza, in editia de miercuri, in ajunul summit-ului NATO de la Praga, un articol pe tema integrarii Romaniei in structurile nord-atlantice. Facand o evaluare critica a dificultatilor cu care se confrunta tara noastra, el apreciaza ca pozitia ei strategica, comportamentul avut dupa data de 11 septembrie 2001 in lupta impotriva terorismului, ca si profesionalismul unor unitati ale armatei romane au castig de cauza in decizia ce va fi luata la acest summit crucial. Semnatarul articolului da ca sigura invitarea Romaniei de a adera la NATO la summit-ul de la Praga, succes ce va fi incununat de vizita presedintelui american, George W. Bush, sambata, la Bucuresti. Cu toate acestea, Lebor pune sub semnul indoielii daca tara noastra merita sau nu o astfel de recunoastere, afirmand ca Romania "se afla la ani departare de indeplinirea standardelor democratice pe care le impune aderarea la Uniunea Europeana" si ca invitatia de aderare la NATO va fi lansata in pofida faptului ca Romania se confrunta "cu o coruptie endemica, o lipsa sistematica de transparenta a guvernului si slabe progrese in directia unei societati civile de tip occidental". "The Times" citeaza, in sprijinul afirmatiilor sale, un raport al organizatiei Amnesty International, potrivit caruia guvernul roman a aratat "putin respect fata de lege, i-a instruit pe judecatori cum sa instrumenteze anumite dosare si a operat demiteri partizane si numiri in justitie (...), iar coruptia continua sa fie raspandita si sa submineze sistemul juridic, economia si increderea populatiei in guvern". Autorul articolului se refera si la neajunsurile in ceea ce priveste dotarea militara a armatei romane, respectiv reducerea timpului de pregatire a pilotilor pe avioanele de lupta (2-3 ore de antrenament pe an in prezent, comparativ cu 250 de ore pe an in timpul regimului Ceausescu) si numarul insuficient de soldati in posturile de santinela. Citand oficiali occidentali, "The Times" noteaza ca cele mai mari atuuri ale Romaniei "vazute de la Pentagon" sunt bazele ei aeriene si navale de la Marea Neagra, "care vor aduce fortele NATO mult mai aproape de Irak si Asia Centrala", precum si comportamentul exemplar al armatei romane la exercitiile comune cu fortele NATO. Dar, "mai presus de orice", scrie in continuare "The Times", Romania a acordat sprijin robust SUA in razboiul impotriva terorismului. In acest context, corespondentul la Budapesta al ziarului britanic ofera spre comparatie exemplul Ungariei - stat membru al NATO din 1999 - care a trimis numai personal medical redus in Afganistan, in timp ce Romania a trimis o unitate de vanatori de munte completa, al carei profesionalism alpin a fost foarte apreciat. "Acelasi corespondent al cotidianului britanic "The Times" isi exprima, intr-un articol publicat luni, 18 noiembrie, indoiala in legatura cu capacitatea tarilor balcanice candidate la NATO, precum Romania si Bulgaria, de a intruni criteriile de aderare ale Aliantei, apreciind ca impulsul politic de a extinde NATO a prevalat asupra preocuparilor ca, la numai un deceniu de la caderea comunismului, statele din fostul bloc sovietic nu sunt inca pregatite politic pentru integrarea deplina in organizatie. "Financial Times" Aderarea: un pas simbolic pentru Romania si celelalte state candidate "Pentru romani, asteptata extindere a NATO reprezinta un semnal ca Romania intra in comunitatea statelor dezvoltate, asa cum sublinia presedintele Ion Iliescu", relateaza, miercuri, cotidianul britanic "Financial Times". Invitatia de aderare la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord "este deosebit de importanta pentru Romania, la fel ca si pentru Bulgaria vecina, deoarece, spre deosebire de celelalte candidate, ele nu vor adera la Uniunea Europeana in 2004, ci in 2007 sau mai tarziu", noteaza cotidianul britanic. In comentariul sau, "Financial Times" subliniaza ca, pentru Romania, care a asteptat "sosirea trupelor americane" ca pe o salvare dupa cel de-al II-lea razboi mondial, "sprijinul militar al Occidentului va sosi cu 50 de ani mai tarziu, sub forma invitatiei de a adera la NATO", ce se asteapta sa fie lansata joi la summit-ul Aliantei de la Praga. Pentru Romania, la fel ca si "pentru celelalte state candidate, impactul aderarii este posibil sa fie mai putin important decat simbolismul ei", desi nici acest aspect nu va fi "neglijabil". "In primul rand, aderarea la NATO, la limita, va adanci angajamentul noilor state membre fata de valorile democratice occidentale", "ar putea imbunatati moderat climatul de afaceri, in special in Romania si Bulgaria" si ar reprezenta "un semnal de aprobare" pentru reformele economice intreprinse de cele doua state. Pe de alta parte, "NATO va continua presiunile politice pentru continuarea reformelor militare". In cazul Romaniei, dar si al Bulgariei si Slovaciei, "acest lucru va insemna noi restructurari ale fortelor armate mostenite din epoca comunismului". Insa, in ceea ce priveste bugetul militar, Romania si Bulgaria se numara printre statele care au atins si chiar au depasit "obiectivul de 2 procente din produsul intern brut fixat de NATO pentru cheltuielile militare". Nu in ultimul rand, statele candidate trebuie, ca o conditie pentru a deveni membre ale NATO, "sa realizeze reforme administrative generale, inclusiv sa amelioreze transparenta si sa distruga coruptia", scrie "Financial Times". In ansamblu, comenteaza cotidianul britanic, "extinderea NATO va permite extinderea SUA intr-o regiune dominata, altfel, de UE". "Dar favorurile SUA nu sunt gratuite", avertizeaza "Financial Times", amintind ca Romania "a fost acuzata ca s-a rupt de UE prin sprijinul acordat politicii Washingtonului fata de Curtea Penala Internationala (CPI)", respectiv prin semnarea unui acord vizand neextradarea cetatenilor americani catre viitoarea instanta care va judeca crimele impotriva umanitatii. "Si toate statele candidate se pot astepta la o competitie apriga intre companiile militare americane si rivalele lor europene pentru contracte", mai scrie "Financial Times". Time: O alianta in profunda transformare Este adevarat ca Alianta nu mai este nevoita sa poarte razboaie ca inainte, dar e posibil sa nu fie pregatita sa infrunte noile pericole, se arata intr-un articol din revista americana TIME. "NATO trebuie sa se concentreze acum pe amenintarile externe, pentru ca marile amenintari nu mai vin din Europa, ci din regiunea care se intinde intre Nordul Africii si Centrul Asiei", citeaza revista spusele lui Nicholas Burns, ambasadorul SUA la NATO. "Marile amenintari sunt terorismul si armele de distrugere in masa". La Praga, NATO se va transforma intr-o Alianta care sa raspunda rapid acestor amenintari. Este nevoie de mai putine brigazi de tancuri si mai multe forte speciale, de mai putine baze regionale aeriene si de mai multe avioane de transport, de o structura de comanda mai redusa si de mai multe comandamente mobile. In mai 2001, ministrii de Externe ai Aliantei au ridicat interdictia in ceea ce priveste misiunile "in afara ariei". De acum inainte, NATO isi va infrunta dusmanii in afara Europei, dar inca nu are mijloacele necesare. Aliatii au facut un pas inainte in septembrie, cand Rumsfeld a propus oficial organizarea unei forte de pana la 20.000 de militari, care sa fie desfasurata intr-o saptamana si care sa stationeze timp de o luna, cel putin. Aceasta forta de reactie a NATO, care seamana cu forta de reactie rapida a UE, urmeaza a fi aprobata la Praga. "Contributiile de nisa" sunt incurajate: norvegienii se concentreaza pe fortele speciale, iar cehii pe protectia impotriva armelor chimice. Dar este aceasta o forta NATO sau UE? "Conceptele sunt complementare", spune un diplomat european. Altii nu sunt la fel de siguri. Desi forta NATO este conceputa mai degraba pentru lupta decat pentru misiunile de mentinere a pacii pe care le prevede UE, propunerea Washingtonului este "o incercare de a preveni Europa sa mearga pe drumul ei, punandu-si resursele in slujba Aliantei", apreciaza Rob de Wijk, expert in materie de securitate la Institutul Clingendael din Haga. Sa presupunem ca europenii isi vor respecta promisiunile de a conferi NATO puterea de a actiona in zone indepartate. Aceasta nu inseamna ca ei vor sa lupte acolo. Asa cum a aratat dezbaterea asupra Irakului, una e sa ai capacitati militare si alta sa ai politici externe compatibile.