Cod rutier european pentru ulitele romanesti

Ministerul de Interne a promovat in Parlament, inca din 1992, un proiect de Cod rutier al Romaniei. Uitat prin sertarele unor sefi de comisii, dupa 10 ani, normal, acesta a cazut in desuetudine. In

Ministerul de Interne a promovat in Parlament, inca din 1992, un proiect de Cod rutier al Romaniei. Uitat prin sertarele unor sefi de comisii, dupa 10 ani, normal, acesta a cazut in desuetudine. In aceste conditii, si astazi circulatia rutiera in Romania este reglementata printr-un decret-lege, semnat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, in 1960 - cand nu aveam inmatriculate nici un milion de masini - republicat in 1968 si retusat de-a lungul anilor, mai ales sub aspectul sanctiunilor, in sensul ca s-a majorat cuantumul amenzilor. Sesizand aceasta grava anomalie, membrii Executivului au adoptat joi un nou proiect de lege privind circulatia rutiera. Prin intreg continutul sau, acest document corespunde aproape intru totul legislatiei in domeniu din state occidentale precum Olanda, Franta, Germania, Italia sau Austria. Legi europene pentru ulitele din Romania! Pentru ca asta sunt soselele noastre nationale: 14.683 km de foste drumuri de carute, trasate fara nici o idee de sistematizare, acum o suta sau o suta cincizeci de ani, prin mijlocul principalelor localitati - sate, targuri, orase - si pe care circula la gramada vehicule trase de cai sau de alte animale, biciclete, autocare grele, masini agricole, limuzine de lux, pietoni. Tot pe aceste asa-zise drumuri nationale sar in fata masinilor caini, pisici, pasari, capre, oi, cai, vaci. Avand in vedere astfel de obstacole, pot fi apreciate ca bune reglementarile privind instituirea limitei de 50 km/h in localitati sau folosirea de catre toti pasagerii unui autoturism a centurilor de siguranta, cand masina are asemenea dotari. Luate ad litteram, aceste reglementari corespund normelor europene. Dar in Germania, Olanda sau Italia, "drum prin localitate" inseamna 5-8 km, cel mult. Toate tarile europene, din legislatia carora s-au inspirat specialistii romani, au mii de km de autostrazi care nu trec prin nici o localitate. Tari ca Belgia sau Olanda, Elvetia, Austria, Cehia pot fi traversate de la un capat la altul in cateva ore. La noi, respectand legea, ca sa parcurgi drumul de la Constanta la Oradea iti trebuie doua zile. Este, de asemenea, o inutilitate sa prevezi folosirea centurilor de siguranta pentru toti pasagerii, in conditiile in care viteza pe soselele romanesti este limitata. O asemenea reglementare - adevarat, europeana - este valabila pe autostrazile din tarile enuntate mai sus, unde se circula cu viteze de 120-130 de km pe ora, si nu pentru soseaua Titu-Racari, ca sa i se dea un motiv politistului de la Baldana sa opreasca, dupa cum vor muschii lui, masinile celor care nu-si pun, desi stau pe bancheta din spate, centura de siguranta. Este adevarat, pe soselele noastre circula destui inconstienti. Multi dintre acestia se afla la volanul unor masini puternice si, cu tupeu, nu tin seama de nici o reglementare cand depasesc, ajung la semaforul aprins pe culoare rosie, in intersectii sau la trecerile de nivel, bruscand, injurand si punand in pericol viata celorlalti participanti la trafic. De aceea si masura majorarii amenzilor, si a inaspririi unor sanctiuni este salutara. Asa cum este insa aplicata la noi, o asemenea reglementare constituie, doar, inca un mod de a da puteri discretionare politistilor de la circulatie. In statele civilizate ale Europei, daca ai depasit viteza sau ai efectuat o depasire neregulamentara primesti acasa fotografia si factura cu care te prezinti la fisc pentru a plati amenda. Fara alcoolmetre de precizie, fara radare si fara profesionisti, masura majorarii amenzilor la sume de 3 si 5 milioane lei inseamna doar inca un prilej de negociere cu politistul, in ce priveste spaga. Cu alte cuvinte, daca legea se va aproba, vom avea un cod european, dar pentru o infrastructura romaneasca. Adica un soi de mecanism care se va gripa din start. Ca acest mecanism sa poata functiona trebuie construite, in sfarsit, autostrazile pe care ni le-a promis Traian Basescu si pe care le promite si Miron Mitrea de aproape un an si jumatate. Au mai ramas din actuala legislatura doar doi ani si ceva si, iata, avem tot cei 90-96 de km de autostrada, construiti de Ceausescu, si care, dupa ce au fost modernizati, prin alocarea unor fonduri de sute de miliarde, se transforma, la prima ninsoare, intr-un fel de ulita, e drept mai larga, dar plina de hartoape si de cruci, semn al mortii sutelor de oameni nevinovati care si-au gasit sfarsitul aici. In Romania sunt inmatriculate astazi aproape 5 milioane de autovehicule - 71,7 la suta din parc reprezentandu-l autoturismele. Mai bine de 5,5 milioane de cetateni au permis de conducere auto. In intervalul 1990 - 2001, pe soselele Romaniei s-au inregistrat 103.273 de accidente grave, cu aproape 35.000 de morti si 87.000 de raniti. Tribut greu de sange, mai ales daca avem in vedere ca, de vreo doi-trei ani incoace, soferii si pietonii au murit la pachet, cate 4-5 si chiar 7-8 o data. La adoptarea noii legi a circulatiei pe drumurile publice este nevoie ca legislativul sa mediteze atent si asupra acestor cifre.