Video Cele mai spectaculoase locuri de văzut de Paștele catolic: bisericile-monument care domină orașe din România
0Câteva biserici romano-catolice și evanghelice din România au devenit, de-a lungul timpului, repere ale marilor orașe din regiunile Banat și Transilvania. De Paștele catolic, ele își întâmpină vizitatorii într-o atmosferă de sărbătoare.
Peste un milion de creștini romano-catolici, reformați și evanghelici celebrează sărbătorile pascale din 2026, la sfârșitul acestei săptămâni.
Bisericile din Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov, Alba Iulia și Timișoara sunt printre cele mai spectaculoase monumente religioase din România și atrag în această perioadă atât credincioși veniți la slujbele de Paște, cât și turiști interesați de istoria și arhitectura lor.
Catedrala evanghelică a Sibiului
Povestea orașului Sibiu a început în urmă cu opt secole, când așezarea din apropierea Văii Oltului a fost atestată ca primul scaun săsesc, sub numele de Siebenbürgen, apoi Hermannstadt. Sibiul a fost unul dintre cele mai mari centre urbane ale Transilvaniei medievale, iar monumentele sale istorice arată importanța de care se bucura.
Aflată în cetatea Sibiului, Catedrala Evanghelică a fost ridicată în secolul al XIII-lea, însă construcția ei, care a transformat-o treptat într-o clădire gotică, a continuat până la începutul secolului al XVI-lea.
„Deși construcția a fost finalizată în jurul anului 1520, generație după generație a continuat să îmbogățească și să modeleze mobilierul bisericii în funcție de propriile nevoi și idei. Astfel, aici a fost creat cel mai cuprinzător și reprezentativ ansamblu de pietre funerare și epitafuri din Transilvania, una dintre cele mai mari orgi din țară și un strălucit tezaur de artă medievală și modernă timpurie, care poate fi văzut astăzi în Muzeul Brukenthal”, arată pagina oficială a bisericii.
Potrivit istoricilor, până la convertirea la credința luterană, care s-a realizat de la Sibiu în 1545 pentru întreaga națiune transilvăneană și saxonă, biserica și orașul au fost complet integrate în religiozitatea catolică.
Sibiul a rămas cel mai reprezentativ oraș pentru istoria sașilor. Alături de biserica sa impunătoare, din turnurile căreia poate fi admirată panorama orașului, centrul istoric găzduiește numeroase monumente medievale, cel mai cunoscut fiind Turnul Sfatului, ridicat în secolul al XIII-lea și refăcut de mai multe ori. Inițial destinat apărării, turnul a avut diverse funcții: depozit, punct de observație și, mai târziu, muzeu.
Domul din Timișoara
La începutul secolului al XVIII-lea, orașul Timișoara a fost reclădit din temelii, după cucerirea sa de către armatele habsburgilor, conduse de Eugeniu de Savoia. Fosta cetate stăpânită până atunci de otomani și devastată de război a fost transformată, în deceniile următoare, într-un oraș modern, de inspirație occidentală.
Unul dintre cele mai importante repere ale epocii sale de reconstrucție a fost Domul romano-catolic din Piața Unirii. Catedrala a fost ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea pentru a găzdui scaunul episcopal al Diecezei de Cenad, oraș care își pierduse importanța pe care o avusese în Evul Mediu. A păstrat hramul catedralei de la Cenad, cel al Sfântului Gheorghe.
„Catedrala are o istorie complexă, care se întinde pe parcursul a peste 280 de ani, piatra de temelie fiind pusă la 6 august 1736, în timpul episcopului Nádasdy”, arăta Episcopia Romano-Catolică din Timișoara.
Planurile Domului au fost realizate de arhitecți ai Curții Imperiale, iar mobilarea și decorarea interiorului au fost încredințate unor artiști vienezi de prestigiu.
„În criptă sunt înmormântați episcopii de Cenad, începând cu Nikola Stanislavich, canonicii catedralei, începând cu Carlo Tazzoli, precum și unii demnitari austrieci, comandanți ai cetății, dar și binefăcători ai catedralei”, arată istoricul acesteia.
În fața Domului, vizitatorii descoperă una dintre cele mai cunoscute statui din Timișoara. Statuia Sfintei Treimi, cunoscută și sub numele de „Coloana Ciumei”, amintește de victimele epidemiei de ciumă din anii 1738–1740, molimă care a decimat populația orașului și a numeroase așezări din Banat, făcând mii de victime.
Coloanele ciumei, ridicate în mai multe localități din Banat, sunt monumente baroce specifice secolului al XVIII-lea, înălțate în semn de recunoștință pentru încetarea epidemiilor. Modelul lor a fost Coloana Ciumei din Viena, iar compoziția include reprezentări ale Sfintei Treimi și ale unor sfinți venerați de catolici.
Biserica neagră din Brașov
Veche de peste șase secole, Biserica Neagră din Brașov a făcut faimos fostul târg medieval. Biserica a fost ridicată între anii 1383 și 1477 și a fost vreme de secole un simbol al culturii și spiritualității săsești. La finalizarea ei, în anul 1477, parohia brașoveană, pe atunci de rit catolic, a primit hramul Sfânta Maria, însă de aproape cinci secole Biserica Neagră aparține cultului evanghelic. Numele său provine de la zidurile înnegrite în incendiul din 1689.
„Sunt șase sute de ani de când clopotele Bisericii Negre răsună în fiecare duminică. Șase sute de ani de istorie, credință, frumusețe. În interior, muzica divină a orgii, alături de glasurile calde ale oamenilor, urcă până dincolo de bolți și trezește la viață bătrânele ziduri. Biserica Neagră este centrul spiritual al comunității săsești din Brașov, fiind în același timp cea mai de seamă scenă a reformei ecleziastice din Transilvania și leagănul culturii umaniste pentru regiune”, informează pagina oficială a acesteia.
Arhitectura sa gotică ar fi fost inspirată de relațiile comerciale și meșteșugărești care legau, în epoca medievală, Brașovul de orașul crăiesc Nürnberg, a cărui biserică, Sf. Sebald, ar fi inspirat stilul de construcție al domului din Brașov.
„În aprilie 1689, un incendiu devastator a distrus porțiuni semnificative ale orașului și a deteriorat și biserica parohială. Șarpanta uriașă a luat foc, s-a prăbușit și a îngropat interiorul bisericii sub moloz și cenușă. Se spune că flăcările și fumul ar fi înnegrit pereții atât de tare, încât de atunci supranumele lăcașului este Biserica Neagră. Lucrările de reconstrucție au început imediat și au durat aproape o sută de ani”, arată istoricul acesteia.
Biserica a fost recondiționată și între anii 1981 și 1999, iar în prezent păstrează numeroase obiecte de artă unicat, strânse de-a lungul existenței sale de peste șase secole.
Catedrala medievală din Alba Iulia, veche de un mileniu
Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia este, potrivit istoricilor, cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, marcând apogeul romanicului târziu și fiind un exemplu de seamă al acestuia în Europa răsăriteană. Arhitectura ei nu a fost niciodată imitată, doar câteva amănunte formale fiind copiate uneori, informează Primăria Alba Iulia.
Potrivit istoricilor, începutul construcției trebuie plasat cândva în secolul al XI-lea, când se prezenta ca o bazilică cu trei nave și absidă semicirculară la est. Această primă fază se încheie odată cu atacul mongolilor din 1241, când catedrala și cetatea sunt distruse.
După 1246, când cetatea încetează să mai fie regală și este donată Bisericii Catolice, transformându-se într-o cetate episcopală, începe reconstrucția catedralei. În secolele următoare, catedrala a trecut prin mai multe transformări, primind elemente de arhitectură romanică și gotică. Și Iancu de Hunedoara a contribuit la restaurarea edificiului, construind etajele superioare ale turnului de sud-vest.
„Între 1601 și 1603, catedrala este jefuită în mai multe rânduri, iar turnul din partea de sud-vest este incendiat. Principele Gabriel Bethlen reface turnul și ridică ultimul etaj, cu cornișa renascentistă”, arată Primăria Alba Iulia.
După 1715, odată cu consolidarea stăpânirii austriece în Transilvania, catedrala trece în administrarea Bisericii Romano-Catolice, apar elementele baroce și se construiește sacristia (1728). Lăcașul de cult este înzestrat cu o orgă din 1877, având 2.209 tuburi, funcțională și astăzi. Catedrala se află în Cetatea Alba Carolina, construită la începutul secolului al XVIII-lea, sub Imperiul Austriac, pe ruinele unor așezări din perioada romană și medievală.
Catedrala din Piața Unirii
Construcția bisericii romano-catolice „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca a început la sfârșitul secolului al XIV-lea și a continuat până la începutul secolului al XVI-lea, fără a fi însă complet finalizată. Regii Ungariei Sigismund de Luxemburg, Ladislau al V-lea de Habsburg, Matia Corvin și Vladislav al II-lea, dar și localnicii, au sprijinit ridicarea celui mai impunător așezământ religios gotic din România.
Autostrăzile au accelerat dezvoltarea Sibiului. Transformările orașului strategic pentru transporturile din România
„La începutul secolului al XVI-lea, în ultima fază a construcției, turnurile vestice au fost ridicate. La fel ca în cazul multor alte biserici europene, lucrările au fost oprite în această etapă. Doar turnul nordic a fost finalizat, iar turnul sudic a fost în cele din urmă abandonat. Biserica este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase monumente ale stilului gotic înfloritor din Transilvania și ilustrează nu numai limitele stilurilor occidentale, ci și răspândirea catolicismului în Europa de Est”, arătau Radu Lupescu și Edina Szathmári, în istoricul bisericii medievale din Cluj-Napoca, publicat pe pagina dedicată acesteia.
Începând din secolul al XVI-lea, biserica din Cluj a fost folosită atât pentru slujbe, cât și ca loc de desfășurare a dietelor transilvănene. Mai mulți principi ai Transilvaniei au fost aleși aici.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, biserica a fost supusă unei reconstrucții baroce spectaculoase și au fost instalate noi altare. Un secol mai târziu, vechiul turn al bisericii, slăbit de cutremure și incendii, a fost demolat și înlocuit cu un turn neogotic, construit între 1837 și 1862, pentru a găzdui vechile clopote ale bisericii.
„Noua structură, având o înălțime de peste 80 de metri, s-a contopit cu blocul medieval al bisericii în așa fel încât acum formează un întreg arhitectural”, arătau istoricii.
Restaurările au continuat și în secolul XX, iar în anii ’50, în urma unor astfel de lucrări, au fost readuse la lumină o parte dintre picturile din secolele XIV-XV.
Alături de bisericile din Sibiu, Timișoara, Brașov, Alba Iulia și Cluj-Napoca, și alte orașe din România păstrează monumente religioase deosebite care pot fi vizitate de Paștele catolic, reformat și evanghelic. Printre ele se numără Oradea, Târgu Mureș, Arad, Sebeș, Sighișoara, Bistrița și Mediaș.
Se încarcă comentariile...
