Cele mai controversate monumente din România: „cartoful“ din Bucureşti, robinetul anonim din Zalău, statuia lui Avram Iancu, cea mai urâtă din Cluj

În majoritatea oraşelor ţării se găsesc monumente care pentru privitori rămân un mister. Fie că este vorba despre lucrări greu de „citit“ , fie că locuitorii oraşului, alături de experţi, le consideră fără sens, o parte dintre operele de artă construite în oraşele României sunt de prost gust, fiind catalogate ca un adevărat fiasco.

„Părintele“ monumentului din Piaţa Revoluţiei despre poreclele date de bucureşteni: „Un vidanjor nu poate să vadă decât ce utilizează“

„Cartof“, „creier“, „ţeapă“ ori „suliţă“ sunt doar câteva dintre poreclele pe care le-a primit monumentul ridicat în centrul Capitalei, în Piaţa Revoluţiei, în memoria celor care şi-au pierdut viaţă în timpul evenimentelor din 1989. Artistul plastic care a semnat construcţia, Alexandru Ghilduş, povesteşte ce însemnătate are pentru el. Pentru cei care îi spun în fel şi chip are un singur mesaj: „Un vidanjor nu poate să vadă decât ce utilizează”

Artistul plastic spune că poreclele care i-au fost atribuite monumentului nu au nicio legătură cu adevărata însemnătate pe care acesta o are. Potrivit creatorului operei de artă, coloana din marmură reprezintă înălţarea celor căzuţi în timpul Revoluţiei, datorită celor 25 de metri pe care coloana îi are. De asemenea, culoarea alasă, alb, reprezintă puritatea sufletelor celor care s-au jertfit în anul 1989.

Monumente neînţelese în sensurile giratorii din Focşani

Oamenii spun că nu au înţeles nicio iotă din ce au vrut să exprime artiştii care spun că şi-au ales o temă generoasă, cea a Unirii. Trei sensuri giratorii din Focşani, respectiv cel de pe Bulevardul Gării, de pe Bulevardul Unirii şi de la Teatru au fost decorate anul trecut cu sculpturi aparţinând unor artişti contemporani români.

Deşi sculpturile au fost prezentate ca fiind un cadou din partea artiştilor care au participat la un simpozion de creaţie în Focşani, în realitate bugetele judeţului şi municipiului au fost secate de 120.000 de lei, bani care au fost folosiţi pentru procurarea pietrei şi pentru cazarea artiştilor.

Focşănenii mărturisesc că nu au înţeles nimic din aceste lucrări.

Statuia lui Avram Iancu, printre cele mai urâte monumente din Cluj

Arhitecţii clujeni sunt de părere că statuia lui Avram Iancu, din piaţa care-i poartă numele, Monumentul Memorandiştilor, de pe Bulevardul Eroilor, Monumentul Luptei Anticomuniste, din faţa Teatrului Maghiar, Monumentul Eroilor Revoluţiei, din Piaţa Unirii şi Crucea de pe Cetăţuie sunt monumente nereuşite.

Eugen Pănescu, urbanist la firma de arhitectură Planwerk, consideră statuia lui Avram Iancu ca fiind „cea mai nereuşită construcţie, iar asta deoarece implicaţiile politice dau uitare scopului adevărat al statuii“.

Istoricul Ioan Piso şi sociologul Vasile Dâncu consideră că elita clujeană este vinovată de prostul-gust al unor statui din Cluj-Napoca.

„Oul lui Flutur” şi „Bucovina Înfluturată”, monumentele din fibră de sticlă care au devenit sursă de bancuri pentru suceveni

Monumentele ridicate în ultimii ani de aleşii suceveni s-au dovedit să nu fie şi pe placul localnicilor. „Cel mai mare ou tradiţional de Paşte din lume” şi statuia „Bucovina Înaripată”, ambele realizate din fibră de sticlă, au devenit în scurt timp ţinta ironiilor sucevenilor. Dacă în prima fază au fost amplasate în centrul oraşului, cele două monumente au fost apoi mutate în alte locuri.

Statuia „Bucovina Înaripată” a fost realizată de sculptorul Mircea Dăneasa şi a fost dezvelită în anul 2009. Statuia a fost realizată pentru a deveni un monument dedicat eroilor şi martirilor Sucevei, iar lucrarea propusă de sculptorul Dăneasa a fost aleasă în urma unui concurs de proiecte organizat de Primăria municipiului Suceava.

Monumentul care a costat o sută de mii de euro are 8,5 metri înălţime, aproximativ 550 de kilograme şi a fost realizat din răşină polimerică fixată pe textură de fibră de sticlă, fiind patinat apoi în bronz nobil polizat. Statuia este compusă din două corpuri distincte, unite la mijloc.

"Monumentul robinetului necunoscut" de la Zalău: un colos metalic ce aminteşte de comunism

Epoca marilor realizări socialiste este bine reprezentată la Zalău, unde pe singurul bulevard din oraş tronează, în zona fostei Fabrici Armătura (actuala Rominserv Valves IAIFO), un monument înalt de câţiva metri reprezentând un imens robinet industrial.

Robinetul, înalt de câţiva metri, este aşezat pe un soclu de marmură având, şi acesta, o înălţime demnă de luat în seamă. De aceea, este şi foarte greu să nu remarci "monumentul", cu atât mai mult cu cât, în lipsa unei sistematizări coerente a oraşului, zona industrială şi, implicit, robinetul cu pricina, se află în imediata vecinătate a cartierului Dumbrava Nord. De fapt, robinetul este chiar peste... bulevard de blocurile cartierului zălăuan.

"Este o prostie acest... monument. Măcar dacă îl puneau în curtea fabricii. Noi de câte ori trecem pe acolo îi spunem «monumentul robinetului necunoscut». 

Scandalul statuii lui Acaţiu Barcsay, dezvelite în Deva: devenii s-au supărat că nobilul a fost numit proprietar al cetăţii

În luna noiembrie a anului 2011, fostul prefect al Hunedoarei Attila Deszi a inaugurat un monument care îl înfăţişa pe Acaţiu Barcsay, fost principe al Transilvaniei în secolul al XVI-lea, şi, potrivit însemnelor de pe soclul statuii „proprietar al cetăţii Devei”.

Monumentul reprezintă o bucată a pietrei funerare a nobilului maghiar şi obeliscul de bronz al acestuia, descoperite în apropiere de municipiul Deva, la Bârcea Mare. Statuia a creeat controverse încă de la data inaugurării ei. Un grup de deveni şi locuitori ai satului Bârcea Mare, arondat municipiului, au cerut demolarea construcţiei, pe care au considerat-o o sfidare la adresa românilor.

Cel mai departe a mers preşedintele unei asociaţii civice, Constantin Aoanei Rahoveanu, care a dat în judecată primăria şi pe prefectul de la acea vreme, pe care i-a acuzat că au dispus amplasarea fără niciun fel de autorizaţii a monumentului, chiar în faţa Prefecturii Hunedoara. De asemenea, hunedoreanul a intrat în greva foamei, manifestându-şi nemulţumirea faţă de lipsa de reacţie a autorităţilor, faţă de cererea lui de demolare a monumentului sau de ştergere a inscripţiilor referitoare la faptul că acesta ar fi fost proprietar al cetăţii.

La acest material au participat Cristina Răduţă, Borcea Ştefan, Florina Pop, Dinu Zară, Olimpia Man, Daniel Guţă.