Ceauşescu, amfitrionul „indicaţiilor preţioase” la demolări şi construcţii. „Avea o baghetă telescopică lungă de doi metri”

Ceauşescu, dând indicaţii pe şantierul de la casa Poporului FOTO Agerpres

Arhitectul Gheorghe Leahu, martor al demolărilor din Bucureşti, povesteşte cum fostul dictator Nicolae Ceauşescu dădea indicaţii preţioase referitoare la toate investiţiile care se făceau. El rezolva tot: de la schimbat trasee şi până la soluţii arhitecturale.

O importanţă deosebită era acordată prezentării machetelor de către specialiştii de la Institutul Proiect-Bucureşti, se arată în documentul Analele Sighet 10: Anii 1973-1989: Cronica unui sfârşit de sistem.

Ceauşescu, amfitrionul „indicaţiilor preţioase” la demolări şi construcţii. „Era înarmat cu o baghetă telescopică lungă de doi metri”

“În Institutul „Proiect-Bucureşti“ s-a înfiinţat şi s-a dezvoltat de la an la an un atelier întreg specializat în machete care, împreună cu noi, autorii proiectelor, fabrica, contra cronometru, machete din polistiren la scara 1/1.000, 1/500, 1/200, 1/100 şi chiar la scara naturală 1/1 pentru toate obiectivele unicat şi ansamblurile ce se prezentau „sus“. Ceauşescu a prins gustul de a schimba volume, trasee, rezolvări obiective arhitecturale şi de sistematizare, înarmat cu o baghetă telescopică lungă de circa 2 metri, cu care jongla şi năştea „indicaţiile preţioase“, care erau notate pe loc în carneţelele tovarăşilor activişti şi miniştri răspunzători de investiţiile ţării”, arată reputatul arhitect.

Când aceste prezentări se desfăşurau la locul unde urma să se realizeze investiţia, lui Ceauşescu nu-i stătea nimeni în cale. Dirija, comenta şi ştia tot. Iată ce relata arhitectul Gheorghe Leahu, informaţii prezentate de site-ul memorialsighet.ro:

„Când prezentările de lucrări se făceau la faţa locului, acolo unde urma să fie implantată o nouă investiţie, Ceauşescu dădea adevărate spectacole în aer liber. De foarte multe ori, îmbrăcat în costume de culoare deschisă, pentru a se evidenţia, purtând permanent pe cap şapca tovărăşească, ce-i atesta apartenenţa la clasa muncitoare, Ceauşescu dădea agitat din mâini în dreapta şi în stânga, înconjurat de un cerc larg de auditori ce-i sorbeau indicaţiile.

Confuzii de interpretare a indicaţiilor

Toţi activiştii purtau la ei permanent carneţele în care notau, nepierzând nici un cuvânt, tot ceea ce trasa Ceauşescu pe teren. Precipitaţi, redactau apoi în sediile partidului celebrele note ale Cancelariei C.C. al P.C.R., care ni se transmiteau nouă pentru îndeplinire”.

În acelaşi document prezentat pe site-ul memorialsighet.ro, arhitectul aminteşte şi momentele mai puţin plăcute în care erau puşi activiştii de partid. De multe ori, se făceau confuzii de unde până unde a arătat Ceauşescu să se facă demolarea şi unde să se edifice noua construcţie.

„Sunt de notorietate unele confuzii de interpretare ale „indicaţiilor“, în care „martorii oculari“, activiştii de partid, reveneau după plecarea genialului conducător, pentru a stabili cu precizie de unde până unde a arătat el cu braţul întins să se amplaseze un combinat, de unde până unde să se demoleze un cartier al vechiului Bucureşti. Slugărnicia întregului eşafodaj de partid comunist în faţa lui Ceauşescu i-a amplificat acestuia gustul de a dicta soluţii peste capul profesioniştilor, în cazul meu al arhitecţilor şi urbaniştilor ţării”, povesteşte arhitectul.

Prezentări de machete

De asemenea, acesta povesteşte că, după ce a realizat personal câteva proiecte unicat importante, a fost promovat în funcţia de arhitect-şef al unui mare colectiv de specialişti, având astfel ocazia să asiste la circa 40 de prezentări de proiecte şi machete în faţa lui Ceauşescu, în intervalul 1977-1989.

“Machetele investiţiilor bucureştene erau prezentate „sus“ de primarii Dincă, Cioară, Pană, Olteanu, de arhitecţii şefi al Capitalei, de miniştri şi de prototipul activistului de partid limitat, incult şi slugarnic, primul-vicepreşedinte al Primăriei Capitalei, tovarăşul Dumitru Necşoiu. Noi, posesorii de diplomă de arhitect, nu eram invitaţi la aceste prezentări la înalt nivel decât pentru a scoate din încurcătură pe activişti, cărora adesea Ceauşescu le punea întrebări atât de neaşteptate încât aceştia, nefiind în stare să răspundă, apelau la noi”, se arată pe site-ul memorialsighet.ro.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Totul despre militarii americani care vor veni în România - sunt pregătiţi să răspundă rapid şi eficient la crize şi au o îndelungată experienţă de luptă

Rearanjare a sferelor de influenţă în Parlament. Cum încearcă să împace Florin Cîţu toate taberele din PNL