Ce facem cu deşeurile medicale periculoase?

Spitalele româneşti nu au bani să-şi ardă gunoaiele în crematoriile ecologice, dar primesc amenzi uriaşe de la Garda de Mediu Problema deşeurilor medicale periculoase este veche şi

Spitalele româneşti nu au bani să-şi ardă gunoaiele în crematoriile ecologice, dar primesc amenzi uriaşe de la Garda de Mediu

Problema deşeurilor medicale periculoase este veche şi departe de a fi rezolvată. Dovadă stă noul caz înregistrat la Zalău, unde, la groapa de gunoi a oraşului, a fost descoperit, într-un sac, piciorul unui bărbat.

Potrivit normelor Uniunii Europene, până în 2008 trebuie să dispară din România toate cele 346 de crematorii în care erau arse deşeurile medicale. Până acum, în urma controalelor Gărzii de Mediu, au fost desfiinţate 246 de incineratoare, cele mai multe dintre ele fiind depăşite tehnic.

Din această cauză, unităţile sanitare sunt obligate să-şi depoziteze deşeurile în condiţii speciale şi să le ardă numai în cele câteva incineratoare ecologice. Lucru greu de făcut, având în vedere că nu există decât patru crematorii ecologice funcţionale şi două sterilizatoare autorizate pe tot cuprinsul ţării. În aceste condiţii, fiecare spital sau cabinet medical face după cum îl taie capul.

Sanitarii din Zalău nu sunt singurii în ofsaid

În cazul de la Zalău, care nu este unic în România, s-a constatat că a fost vorba, de fapt, despre o neglijenţă din partea Spitalului Judeţean Sălaj, a anunţat BBC. În 2006, angajaţii Gropii Ecologice de la Chiajna, care se află în apropiere de Bucureşti, au descoperit tone de seringi şi perfuzii folosite şi feşe pline de sânge, aruncate în acelaşi loc cu resturile menajere.

Atunci, "neglijente" au fost spitalele bucureştene, care au trimis resturile umane în sacii destinaţi resturilor menajere, şi nu în sacii galbeni în care se ambalează deşeurile sterilizate. Care oricum nu pot fi cele anatomopatologice. În urma anchetei declanşate atunci de Garda de Mediu, au fost incriminate Spitalul Militar Central şi Spitalul "Ana Aslan".

În urmă cu aproape doi ani, într-o pădure de la marginea Iaşiului, au fost aruncaţi numeroşi saci ce conţineau aproximativ 80 de embrioni umani, organe şi resturi care proveneau de la persoane adulte decedate. Cazul a fost "descoperit" de câinele unui cioban care i-a adus stăpânului său o bucată de carne de om.

UE separă resturile din spitale

Deşeurile care provin din cabinetele medicale ori din spitale pot fi socotite adevărate bombe ecologice. Sida şi hepatita C nu sunt decât două dintre bolile care pot fi răspândite în urma unei proaste gestionări a
resturilor medicale periculoase, care trebuie sterilizate în spitale ori arse la crematoriu.

Deşeurile medicale trebuie să aibă un regim special de colectare şi, apoi, de distrugere. Ele se împart în deşeuri care pot fi socotite menajere şi în deşeuri care pun în pericol atât mediul, cât şi sănătatea oamenilor. "Avem deşeuri nepericuloase, care sunt asimilabile celor menajere şi deşeuri periculoase, în care sunt cuprinse deşeurile anatomopatologice (aici intră organele) şi deşeurile infecţioase (cum ar fi seringile sau bandajele îmbibate cu sânge)", explică Octavian Popescu, directorul Gărzii de Mediu.

Potrivit normelor europene în vigoare, care vizează gestionarea deşeurilor medicale, spitalele trebuie să aibă spaţii special amenajate şi recipienţi speciali pentru colectarea resturilor. "Spitalele sunt acum obligate să-şi depoziteze deşeurile în condiţii speciale, conform directivelor impuse de Uniunea Europeană", mai spune Octavian Popescu.

Incineratoare puţine şi scumpe

După dezafectarea vechilor crematorii, în ţară mai sunt funcţionale doar patru incineratoare ecologice. Şeful Gărzii de Mediu recunoaşte că, fiind atât de puţine, crematoriile care corespund standardelor UE nu pot face faţă miilor de tone de deşeuri provenite din spitale, cabinete medicale şi chiar frizerii. Activitatea celor 246 de incineratoare închise până acum ar trebui suplinită de instalaţii de ardere autorizate.

În consecinţă, teritoriul României a fost împărţit în regiuni, iar crematoriilor ecologice care se află, deocamdată, în Suceava, Timişoara, Bihor şi Bucureşti, li se vor adăuga şi altele. Până atunci, unităţile spitaliceşti sunt nevoite să suporte, pe lângă costul impus de colectarea deşeurilor, şi transportul suplimentar până la crematoriile care, de cele mai multe ori, se află la distanţe apreciabile.

Spitalele acuză lipsa de fonduri

Violeta Florea, directorul spitalului din Reşiţa, aduce în discuţie faptul că respectarea normelor europene cu privire la gestionarea deşeurilor medicale este costisitoare, iar banii alocaţi nu sunt suficienţi, precizează BBC. Ea crede că preţul plătit pentru arderea deşeurilor ar fi putut fi mai mic dacă negocierile cu incineratoarele ecologice s-ar fi făcut direct de către Ministerul Sănătăţii.

"Sumele primite de la casele judeţene sunt destul de mici şi depinde de fiecare spital dacă poate sau nu să pună deoparte bani pentru rezolvarea problemei deşeurilor", adaugă Violeta Florea. Pentru că spitalele sunt nevoite să negocieze individual, au apărut diferenţe mari de preţ, în funcţie de priceperea negociatorului.

"Fiecare spital plăteşte altfel şi când se fac acele contracte cu casele de asigurări de sănătate nu prea ai o marjă de negociere ca să obţii mai mulţi bani", a mai spus Florea. Situaţia e şi mai grea pentru cabinetele medicale care înainte puteau să ardă deşeurile în spitale, iar acum sunt nevoite să apeleze la incineratoarele ecologice.

Un kilogram de deşeuri medicale este sterilizat la preţul de un euro, faţă de opt euro cât costă o tonă de deşeuri obişnuite. Ministerul Sănătăţii, reia Violeta Florea, a pus la dispoziţia spitalului din Reşiţa un aparat de sterilizare a deşeurilor, dar acest aparat este nefuncţional. Mai mult, în scurt timp, aceste aparate vor trebui înlocuite, şi ele, până în 2008.

Prin urmare, problema deşeurilor periculoase din spitalele româneşti se află între ciocan şi nicovală. Să respecţi normele costă foarte mult, iar nerespectarea lor atrage amenzi usturătoare din partea Gărzii de Mediu.

>> Acum se pot construi şi crematorii ecologice mai mici, de minimum 10 tone pe zi, iar spitalele s-ar putea asocia şi cu alte unităţi economice, întrucât în aceste crematorii se pot arde şi alte deşeuri periculoase, cum ar fi pesticidele

Octavian Popescu, directorul Gărzii de Mediu