Ce au în comun Băile Govora și Herculane. Ce a mai rămas din comorile austro-ungare și pariziene VIDEO
0Există stațiuni balneare în România care au reușit sau fac pași siguri pentru a ieși din standardele învechite din comunism. Altele se remarcă în mod deosebit prin patrimoniul lor arhitectural de excepție.
Două stațiuni românești ies în evidență în peisajul balnear: Herculane și Băile Govora. Au multe trăsături în comun, dar și lucruri care le diferențiază. Ceea ce le face speciale este vechea lor arhitectură, extraordinară, chit că mare parte din aceasta se află în ruină.
Ambele dețin clădiri cum altele nu mai există în țara noastră, un patrimoniu arhitectural de mare valoare istorică și estetică, pe lângă comorile naturale de excepție: izvoare minerale, aer puternic ionizat, peisaje, dar și nenumărate atracții turistice de care sunt înconjurate, ce nu ar trebuit ratate, demne de văzut în România.
Urmele romanilor, austro-ungarilor și unicul sequoia din țară
Prima mențiune a stațiunii Băile Herculane, din Caraș - Severin, datează din anul 153 e.n., în timp ce despre apele minerale din stațiunea vâlceană, primele dovezi arheologice le avem abia din Evul Mediu.
La Herculane, austro-ungarii au ridicat clădiri cum nu s-au mai văzut în altă parte a țării, construcții care, ce-i drept, astăzi sunt lăsate în paragină. Mare parte din cele 74 de monumente istorice de aici au ajuns o ruină.
Băile Neptun, spre exemplu, grandioasele băi imperiale austriece, construite spre finele secolului al XIX-lea, au devenit acum pericol public. Și nu sunt singurele.
În cazul devalizării patrimoniului imobiliar balnear de la Herculane, o poveste parcă fără sfârșit, au fost trimise în instanță 34 de persoane, pentru un prejudiciu de 120 de milioane de lei, iar autoritățile se declară neputincioase și fac promisiuni deșarte în continuare.
Din cea mai veche stațiune din România atestată documentar încă de pe vremea romanilor, mai merită menționată și Piața Hercules, ansamblul central de monumente istorice, dominată de statuia lui Hercule turnată în 1847 la Viena. Tot aici se află parcul central, hotelurile Traian și Decebal.
Comori pariziene
Și dacă arhitectura istorică din Herculane le-o datorăm austro-ungarilor, cea din Băile Govora poartă semnătura francezilor, dar și a unor personalități de seamă românești.
Spre exemplu, dacă în cazul Băilor Herculane am menționat despre simbolica clădire a Băilor Neptun, în cazul Govorei, fără îndoială cel mai cunoscut și emblematic monument istoric este Hotelul Palace. Societatea căreia îi aparține a reușit să-l reabiliteze cu fonduri europene, dar și proprii.
Primul hotel din România cu bază medicală integrată, despre care se spune că are un frate geamăn în Elveția, poartă semnătura arhitectului francez Ernest Doneaud. Este de asemenea unic în țara noastră, dintre secretele sale am aminti faptul că deține 365 de goluri / spații / ferestre / uși, fiind proiectat astfel încât în fiecare zi soarele să poată fi văzut din fiecare cameră a hotelului, motiv pentru care se spunea pe vremuri că: „La Govora, soarele se închiriază cu ora“. Astăzi se mândrește nu doar cu frumusețea de odinioară, dar și cu recunoașterea serviciilor pe care le oferă, fiind deținător al „Oscarul în turism balnear”, la categoria „Cel mai bun hotel cu SPA și bază de tratament în clădire istorică, renovată, păstrând arhitectura originală“, în cadrul galelor Premiilor turismului balner şi SPA din România.
Parcul balnear proiectat de arhitectul peisagist francez Emil Pinard este considerat cel mai mare din țară, având o suprafață de peste 20 de hectare. Dacă pe vremuri era populat cu agave, magnolii, liliac, salcâmi japonezi ori galbeni, precum și alte plante exotice, astăzi nu s-a mai păstrat nimic de odinioară, în locul considerat leagănul stațiunii balneare Govora, pentru că aici s-au ridicat primul stabiliment de băi și primele spații de cazare. La Herculane, în schimb, s-a păstrat un arbore mamut de Sequoia, unic în țară, care are aproximativ un secol și jumătate de existență.
Parcul a fost pus însă în valoare prin accesarea unor fonduri europene de către administrația publică locală. În stațiunea vâlceană comparată pe vremuri cu faimoasa Karlovy Vary, lucrurile s-au mișcat un pic mai bine decât în Caraș-Severin. Aici s-au amenajat șapte kilometri de alei pietonale, piste pentru biciclete, role și chiar pentru ATV-uri prin pădure, traseu de cură și de promenadă, ștrandul mineral și baza sportivă cu terenuri de tenis pe zgură și minifotbal cu gazon sintetic și nocturnă. Iar parcul a fost pus în valoare de cascade în trepte și lumini, precum și de alte reabilitări, cum ar fi cea care vizează fostul cazinou. Construit de prima femeie arhitect din Europa, Virginia Haret Andreescu, locul în care nu s-a pariat niciodată, a devenit astăzi centru multifuncțional cultural. Și la Herculane există un cazinou, dar care a fost lăsat însă în paragină.
De altfel, în ambele stațiuni, multe dintre clădirile istorice, se află astăzi în paragină. Printre acestea, cea mai cunoscută din Băile Govora este „baza regală de tratament”, considerată „bijuteria băilor coroanei”, care s-a transformat între timp într-un „castel al groazei”, poreclit de localnici „Sanatoriul părăsit”. A fost proiectată de același arhitect care și-a pus amprenta pe Palace, francezul de origine română Ernest Doneaud, profesor la Școala de Arhitectură din Paris.
Ar mai fi multe de spus despre cele două stațiuni balneare, printre care cel mai important aspect ce merită subliniat este faptul că în ambele societatea civilă se zbate să nu lase trecutul să fie uitat, printr-o serie de evenimente menite să salveze și să conserve tezaurul patrimonial. Dar asupra acestui subiect vom reveni într-o ediție viitoare.
Se încarcă comentariile...
