„Carantina de weekend” – un posibil compromis între izolare şi relaxare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Shutterstock
Imagine: Shutterstock

Autorităţile vor anunţa, marţi, care sunt noile criterii pentru instituirea restricţiilor în zonele cu o răspândire accelerată a SARS-CoV-2. Oficialii Ministerului Sănătăţii şi ai DSP s-au întrunit, ieri, într-o şedinţă în care au luat în discuţie, pe de-o parte, exactitatea indicatorilor la care se raportează pentru instituirea restricţiilor în pandemie, iar pe de altă parte, care ar fi măsurile de protecţie eficiente pe care le-ar putea lua.

Deşi cifrele pandemiei sunt în continuă creştere în Bucureşti, autorităţile fac tot posibilul să evite carantinarea oraşului.

Premierul Florin Cîţu s-a întâlnit ieri cu primarii din Bucureşti pentru a vorbi despre situaţia epidemiologică din municipiu. Edilii din Bucureşti nu au fost de acord cu varianta carantinării Capitalei, anunţând că probabil vor fi luate unele măsuri restrictive pentru perioadele din weekend, astfel încât oamenii să nu mai iasă în număr mare în magazine sau în parcuri, potrivit unor surse participante la discuţie.

„Încercăm să evităm carantinarea Bucureştiului”, a declarat Nicuşor Dan, după întâlnirea între primarii de sectoare şi premierul Florin Cîţu. Tot edilul Capitalei a precizat faptul că nu s-a pus în discuţie „carantinarea zonală”, adică pe sectoare sau părţi din sectoare. 

La rândul lui, Florin Cîţu a transmis într-un mesaj publicat pe Facebook că vor fi luate măsuri mai dure pentru cei care nu respectă restricţiile.

„Nu vreau ca românii care respectă regulile să aibă de suferit”, transmite acesta. „Nimeni nu este mai presus de lege. Am spus-o clar şi o repet. Astăzi am şedinţe cu autorităţile locale din ţară şi din Capitală, pentru a gestiona cât mai bine epidemia din România. Trebuie să găsim soluţii pentru cazurile punctuale în care măsurile de prevenire a infectării cu SARS-CoV-2 nu sunt respectate. Măsurile mai dure vor fi pentru acest segment. Nu vreau ca românii care respectă regulile de mai bine de un an să aibă de suferit din această cauză. Ştiu că este greu şi le mulţumesc pentru tot efortul pe care l-au făcut şi îl vor face în continuare”, transmite premierul.

Discuţiile au avut loc la exact o zi după eşecul carantinei din Timişoara, municipiu care a intrat în izolare cu o incidenţă de 7 ‰ şi a ieşit cu 8 ‰. De altfel, decizia autorităţilor locale de ridicare a carantinei a fost răsturnată de şeful DSU Raed Arafat, care a prelungit restricţia cu încă trei zile. Situaţia Timişoarei este asemănătoare cu cea a Capitalei: ambele municipii sunt înconjurate de aşa-numitele „comune-dormitor”, cum le-au botezat autorităţile oraşului de pe Bega. Asta înseamnă că multe persoane au domiciliul în astfel de comune, dar muncesc în municipiu şi fac naveta pe baza declaraţiei pe propria răspundere chiar şi în carantină. 

De ce a eşuat carantina în Timişoara

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii dr. Andreea Moldovan a vorbit despre eşecul carantinei la Timişoara, dar şi despre posibilitatea repetării acestui scenariu în cazul Bucureştiului.

„Carantina trebuie aplicată, dar trebuie şi respectată. Degeaba vă spun: «Sunteţi în carantină», atâta timp cât oamenii ies, umblă, merg. Îşi fac acele declaraţii prin care, de fapt, se păcălesc ei pe ei. Nu avem acel rezultat scontat. (…) Unităţile de măsură trebuie să fie fără echivoc şi pur şi simplu când este o problemă să fie văzută în ansamblul ei. În cazul Bucureşti-Ilfov, sunt localităţi interconectate prin forţa de muncă, este important să fie abordate unitar”, a declarat secretarul de stat.

Reevaluarea indicatorilor, pe masa experţilor

Eşecul carantinei de la Timişoara ar impune reevaluarea indicatorilor la care se raportează autorităţile locale pentru instituirea măsurilor de protecţie, ştiut fiind că judeţele care prelucrează un număr mare de teste sunt şi cele în care restricţiile sunt mai dure, spre deosebire ce cele care testează puţin şi se încadrează în scenariul verde. Astfel, incidenţa, calculată retroactiv în baza numărului de infectări depistate în ultimele 14 zile, nu oferă o imagine epidemiologică de ansamblu. În mod paradoxal, în unele judeţe cu incidenţă scăzută, spitalele sunt pline. 

„Acestă grilă de carantinare, sau acest punctaj de carantinare, să fie făcută corect, fără niciun fel de echivoc, să se ia în calcul nişte indicatori care chiar să aibă impact asupra deciziei respective. De exemplu, există un indicator al încărcării cu pacienţi a secţiilor ATI, care are un punctaj destul de mic. Când vezi că ai 1.400 de locuri de terapie intensivă şi o mare parte sunt ocupate, e un moment de alarmă total. De asemenea, mi-aş dori foarte mult să putem introduce şi un indicator care să ne arate gradul de testare, pentru că noi ştim: ne-ar trebui cam 500 de teste la 100.000 de oameni ca să ne putem face o imagine semnificativ statistică a ceea ce se întâmplă în populaţie. Or, sunt judeţe unde noi nu avem acest număr de teste. Deşi avem teste – atât RT-PCR, cât şi teste rapide antigen –, avem metodologie de testare, avem proceduri, avem indicaţii, avem absolut tot ce ne trebuie. Singurul lucru care lipseşte e bunăvoinţa, interesul tuturor celor implicaţi. A pacienţilor – de multe ori –, a cadrelor medicale care nu fac testare, a medicilor de familie care nu indică testarea”, a declarat dr. Andreea Moldovan. 

O soluţie posibilă: carantina de weekend

Secretarul de stat a afirmat că o soluţie pentru Bucureşti ar fi carantina de weekend. „Carantina naţională nu este un lucru posibil la acest moment şi nu este momentan singura soluţie. (…) Dacă ar fi să fac abstracţie de funcţia pe care o am, aş spune îmi doresc din tot sufletul o carantină naţională, pentru că sunt îngrijorată de ceea ce se întâmplă. Însă, pe de altă parte, îmi doresc ca economia să aibă o continuitate (…) Aş propune, de exemplu, carantina de weekend, este momentul în care toată lumea are o dorinţă extremă de a se mobiliza şi de a pleca în toate locurile. Mi se pare important să limităm acest lucru, este o idee”, a declarat dr. Andreea Moldovan.

Şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, este de acord cu măsura carantinei în Bucureşti, în cazul în care rata de infectare depăşeşte 6 la mia de locuitori. Ministrul de Interne, Lucian Bode, nu este însă convins că de asta are nevoie Capitala. „Nu doar indicele conduce la această decizie. Specialiştii spun foarte clar: sunt mai mulţi factori, printre care şi acest indice de peste 6 la mie, care pot conduce la o astfel de decizie. (…) Dar dacă se va ajunge să depăşim indicele de 6 la mie, cu siguranţă, împreună cu DSU, cu toţi factorii implicaţi, vom lua o decizie, dar nu doar pe baza acestui indice”, a declarat Bode.

3.743 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, bilanţul total al infectărilor ajungând astfel la 900.858. În acelaşi interval de timp, 60 de pacienţi şi-au pierdut viaţa, iar un număr de 1.339 de persoane sunt internate la ATI. Din păcate, au fost prelucrate doar aproximativ 14.000 de teste.

Dr. Marius Geantă: „România aplică strategia din Valul 2, însă ecuaţia e diferită”

Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a făcut o analiză a felului în care România a abordat situaţia epidemiologică generată de infecţiile cu SARS-CoV-2 în ultimele 3 valuri ale pandemiei.

Astfel, acesta arată că, în Valul 1 (primăvara 2020), „România, ca majoritatea statelor UE, a abordat primul val al pandemiei printr-o strategie de tipul «zero-COVID». Lockdown prelungit, de două luni, cu scopul de a reduce la maximum numărul de infectări (…) Obiectivul «zero-COVID» nu a putut fi atins pentru că SARS-CoV-2 era deja răspândit, iar statele au acţionat necoordonat”, explică acesta. În Valul 2 (toamna 2020), „România şi Europa au învăţat că trebuie să trăiască împreună cu virusul, aşa că au renunţat la strategia «zero-COVID» din primul val, încercând intervenţii de sănătate publică ţintite (…) În această abordare, obiectivul a fost protejarea economiei, alături de preocuparea de a nu fi depăşită capacitatea sistemului de sănătate”, mai arată medicul.

Însă în Valul 3 (primăvara 2021), „România aplică metoda de luptă din Valul 2, însă ecuaţia este diferită. Cele mai mari probleme le pune tulpina B.117, dominantă în România, în faţa căreia multe state europene au luat deja măsuri extrem de restrictive, amintind de Valul 1”, atrage atenţia doctorul.

El mai arată că indicatorul folosit până acum la luarea deciziei de carantină nu duce la rezultatele scontate.

„Indicatorul utilizat până acum pentru a lua decizia de carantinare a unei localităţi, legat strict de numărul de cazuri nou diagnosticate raportat la populaţie şi la ultimele două săptămâni, este insuficient şi ineficient. În primul rând, utilizarea ca unic indicator descurajează testarea - cu cât s-ar testa mai mulţi oameni, cu atât s-ar identifica mai multe cazuri; astfel, indicatorul ar urca şi, în consecinţă, nivelul restricţiilor, mergând până la carantinarea oraşelor”, explică dr. Geantă. 

Acest indicator trebuie ponderat cu nivelul testării într-o localitate, mai spune acesta. „Astfel, am transforma testarea într-un element de depistare precoce a cazurilor, nu într-o sperietoare pentru autorităţile care trebuie să decidă noi măsuri. Apoi, aceşti indicatori trebuie calculaţi, pentru marile aglomerări urbane, la nivel de cartiere/sectoare, pentru a avea o imagine mai precisă a evoluţiei pandemiei şi pentru a lua măsuri cât mai ţintite. În Madrid a fost pusă în practică această abordare”, adaugă dr. Geantă.

De un an trăim având diferite grade de restricţie, în funcţie de evoluţia pandemiei. „Înainte de a lua o decizie - de relaxare sau de carantinare - trebuie înţelese, prin analize de sănătate publică, atât sursele cele mai importante pentru transmiterea virusului, cât şi gradul de conformare a operatorilor economici şi a populaţiei faţă de măsurile deja instituite. Poate exista situaţia în care măsurile nu sunt respectate, caz în care corecţia se face prin instituţiile care trebuie să aplice legea. Sau situaţia în care restricţiile sunt respectate în mare măsură, dar nu se obţine controlul şi atunci este nevoie de măsuri suplimentare de sănătate publică, mergând până la carantinarea localităţilor”, conchide preşedintele CIM. 

Ordinul prin care Raed Arafat a carantinat Timişoara

Într-un gest fără precedent, şeful DSU, Raed Arafat, a trecut peste decizia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a instituit carantinarea Timişoarei pentru 72 de ore.

Decizia lui Arafat a fost criticată de liberalii din Timiş, iar mai mulţi cetăţeni au ridicat problema legalităţii ordinului emis de Raed Arafat, în condiţiile în care Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic prevede, la art.12, următoarele: „Carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică”.

Avocat: este un ordin perfect legal

Avocatul Cristian Clipa, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara, a explicat pentru „Adevărul” că hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este în fapt o propunere de care şeful DSU poate sau nu ţine cont, fiind vorba de o situaţie excepţională în care autoritatea centrală are ultimul cuvânt.

„Din punctul meu de vedere, ordinul este perfect legal câtă vreme între Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă există un raport strict de subordonare. Pe de altă parte, este o situaţie excepţională. Vrem, nu vrem, suntem în starea de alertă. Cât e de constituţională, e o altă discuţie. În situaţii excepţionale, autorităţile publice au şi competenţe discreţionare. E adevărat că măsura luată este o măsură pe o durată strictă, cât să convingă autoritatea judeţeană să formuleze acea propunere. Legea nu stabileşte în mod concret faptul că se poate face asta, dar îi conferă preşedintelui CNSU puteri discreţionare pe durată scurtă, pentru probleme curente. Suntem în dreptul stării excepţionale. Autoritatea supraordonată poate lua măsuri substituindu-se autorităţii subordonate”, a declarat Cristian Clipa.

Articolul de lege care îi dă puteri depline lui Arafat

Prefectul judeţului Timiş, Zoltan Nemeth (USR), şi el avocat de profesie, a declarat că Raed Arafat a emis ordinul de carantinare a Timişoarei pentru 24 de ore în baza articolului 7 ind.1 din OUG 11/2020, care prevede că:

„Pentru situaţiile în care există un risc iminent pentru sănătatea publică, se împuterniceşte secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, sau înlocuitorul legal al acestuia să dispună prin ordin orice măsuri necesare pentru prevenirea şi combaterea efectelor, inclusiv stabilirea unor zone de carantină, restricţii temporare de circulaţie, precum şi măsuri de evacuare, care sunt obligatorii pentru toate instituţiile publice centrale şi locale”.

Ordonanţa de Urgenţă care îi dă puteri depline lui Raed Arafat a fost aprobată prin Legea 20/2020. În forma sa iniţială, Ordonanţa de Urgenţă nu includea articolul care îi permite lui Raed Arafat să instituie carantina, prevederile fiind introduse ulterior, în Parlament, odată cu aprobarea legii.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite