Când şi cum vor ajunge la specialist românii care nu sunt bolnavi

Începând din iunie, riscograma intră în linie dreaptă FOTO Adevărul

De la 1 iunie nu doar pacienţii bolnavi vor fi nevoiţi să meargă la medicul de familie pentru consultaţii. Cei sănătoşi vor fi evaluaţi periodic, cu ajutorul unei riscograme, un element nou introdus odată cu pachetul de bază.

Începând din luna iunie, pragul cabinetului medicilor de familie îl vor trece nu doar persoanele care acuză probleme de sănătate, ci şi cei perfect sănătoşi. Aşa prevede un proiect privind normele metologice pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului cadru, în care un capitol separat este dedicat riscogramei pe care vor fi nevoiţi să o completeze medicii în cazul adulţilor asimptomatici.  

În baza acestui element-cheie, medicul de familie va stabili riscul de boală şi, ulterior, poate trimite un pacient la medicul specialist sau, după caz, la cel din spital, pentru investigaţii amănunţite.

Concret, riscograma cuprinde evaluarea stilului de viaţă, calcularea riscului cardiovascular (RCV) şi a celui oncologic, dar şi cel privind sănătatea mintală, aici fiind luat în calcul consumul de alcool şi riscul de depresie. De asemenea, va fi evaluat riscul legat de sănătatea reproducerii. Tensiunea arterială, istoricul familial, colesterolul total sau glicemia sunt doar câteva dintre valorile ce vor fi consemnate de medicii de familie în riscogramă.

„V-aţi simţit trist în ultima lună?”

Dacă riscul oncologic va fi stabilit, în primul rând, în funcţie de istoricul familial, riscul de a dezvolta probleme de natură psihiatrică este stabilit în urma unui chestionar care cuprinde două întrebări, iar cel care determină un consum problematic de alcool conţine trei întrebări ţintite.

„V-aţi simţit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima lună?” Un răspuns afirmativ la această întrebare cumulat cu un alt doilea răspuns afirmativ la întrebarea legată de pierderea interesului privind activităţile zilnice sunt elemente care îl trimit pe pacient direct la un consult în cabinetul medicului psihiatru, potrivit aceleiaşi riscograme.

Analizele ce vor fi decontate prin lege

Tot prin pachetul de bază, persoanele asigurate pot beneficia de o serie de investigaţii şi analize medicale, unele dintre ele putând fi recomandate chiar de medicul de familie, fără a scoate bani din buzunar. Printre analizele decontate de CNAS se numără hemoleucograma completă, determinarea VSH, glicemia, ureea serică, antibiograma, testul Babeş Papanicolau sau calciul, în funcţie de necesitate. Legea mai arată că un set de analize gratuite poate cuprinde între 4 şi 10 teste.

Dacă analizele medicale sunt cuprinse în pachetul de bază şi pot fi efectuate, în marea lor majoritate, la recomandarea medicului de familie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre investigaţiile de înaltă performanţă cum ar fi RMN-ul, computerul tomograf sau angiograful, ale căror tarife decontate de CNAS pentru anul 2014 – 2015 au fost deja stabilite.
 
Prin urmare, un RMN craniocerebral sau unul de regiune cervicală este decontat cu 399 de lei, în timp ce un RMN la umăr cu substanţă de contrast este decontat la suma de 625 de lei. Acest tip de investigaţii pot fi făcute „doar în caz de urgenţă chirurgicală majoră şi în cazul unor afecţiuni în care au fost epuizate toate celelalte posibilităţi”, se mai arată în proiect.

Consultaţii periodice pentru copiii până la 18 ani

În ceea ce priveşte copiii, aceştia vor fi supuşi unor consultaţii preventive pentru identificarea tulburărilor de creştere şi dezvoltare şi a riscurilor specifice pe grupe de vârstă şi sex, consultaţii ce vor avea loc la două, trei şi şase luni până la 2 ani, iar apoi anual, până la 18 ani.

Persoanele cu vârste de până la 18 ani vor fi supuse acestor consultaţii preventive periodice privind creşterea şi dezvoltarea, starea de nutriţie şi practicile nutriţionale, depistarea şi intervenţia în consecinţă pentru riscurile specifice grupei de vârstă/sex etc.

Consultaţiile vor fi realizate la externarea din maternitate şi la o lună - la domiciliul copilului. Apoi, consultaţiile vor fi realizate la două, patru, şase, nouă, 12,15,18 şi 24 de luni, iar ulterior, până la 18 ani, vor fi făcute anual.

Consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani şi 5 ani cuprinde, printre altele, evaluarea practicilor nutriţionale (anamneza nutriţională adresată părinţilor) şi consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă şi comportament alimentar sănătos al întregii familii, profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului, evaluarea dentiţiei şi igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare, evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică, evaluare şi consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoţională, identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. Pentru un scor care indică un risc mediu şi sever se recomandă trimiterea către medicul de psihiatrie pediatrică.

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 ani, 7 ani, 8 ani, 10 ani şi 11 ani, cuprinde şi screening-ul obezităţii prin utilizarea indicelui de masă corporală - (IMC) şi evaluarea dezvoltării pubertare.

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 12 ani, 13 ani, 14 ani, 15 ani, 16 ani şi 17 ani cuprinde, pe lângă examinările privind dezvoltarea acestora, consiliere şi screening pentru depistarea eventualelor infecţii cu transmitere sexuală (ITS), după începerea vieţii sexuale, screening-ul depresiei, informarea fetelor şi părinţilor privind beneficiile vaccinării opţionale anti-HPV, consiliere privind stilul de viaţă sănătos: activitate fizică, nutriţie, fumat, alcool, droguri, violenţă, cât şi consiliere pentru planificare familială, pentru adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală.

Gravidele şi lăuzele, monitorizate

Tot consultaţii periodice active sunt şi cele privind monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei, conform prevederilor legale în vigoare.

Astfel, la luarea în evidenţă în primul trimestru, se decontează o consultaţie. Apoi se decontează consultaţii lunare, până în luna a 7-a. Între luna a şaptea şi a noua, gravidele vor beneficia de două consultaţii pe lună. După externarea din maternitate, lehuza va fi consultată la domiciliu, apoi, la patru săptămâni de la naştere, va beneficia de o nouă consultaţie.

În cadrul supravegherii gravidei, se face şi promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni, testare pentru HIV, sifilis, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, precum şi consiliere înainte şi după aceste testări.

În conformitate cu programul de monitorizare, investigaţiile paraclinice şi tratamentele specifice sarcinii pot fi recomandate de către medicul de familie, numai pentru intervalul de timp de la momentul în care gravida este luată în evidenţă de către aceasta şi până la 4 săptămâni de la naştere.

Reorganizarea în Sănătate începe din iunie

Începând de la 1 iunie, sistemul de sănătate va fi reorganizat, autorităţile încercând prin intermediul noului pachet de servicii de bază să îi determine pe români să nu mai treacă pragul unităţilor de primiri-urgenţe ale spitalelor pentru orice problemă de sănătate ci să urmeze traseul medic de familie – ambulator – spital. O altă noutate pe care o aduce data de 1 iunie în sistemul sanitar o reprezintă dosarul electronic al pacientului, un instrument care, spun autorităţile, vine atât în sprijinul pacientului cât şi în cel al medicului. Evaluarea complexă a riscului individual se realizează prin investigaţii specific adulţilor între 18 şi 39 ani

Peste 700.000 de dosare electronice, active

Autorităţile arată că dosarul electronic, care devine obligatoriu începând cu 1 iunie, va fi de folos medicilor şi pacienţilor, întrucât va conţine întreg istoricul medical al bolnavilor, dar şi tipul de analize şi de medicamente de care au beneficiat.

„Prima consultaţie a pacientului care nu are dosar electronic porneşte automat iniţializarea dosarului. Aceasta poate fi făcută la medicul de familie, la ambulatoriu sau la spital", a declarat Marius Filip, expert CNAS, adăugând că până în prezent au fost activate peste 700.000 dosare electronice şi că sistemul a fost accesat de peste 3.500 de medici din 67 de spitale.

Guvernul a aprobat, în 13 mai, pachetele de servicii medicale, de bază şi minimal, şi Contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2014-2015. În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, noul pachet de bază, care intră în vigoare la 1 iunie, prevede vizite periodice la medicul de familie.