Bruxellesul penalizeaza "relaxarea" Romaniei

Asadar, Comisia Europeana a dat o nota mai buna Bulgariei decat Romaniei. Potrivit ziarului francez "Le Figaro", care a tras cu ochiul la raportul de evaluare a progreselor facute in ultimul an de

Asadar, Comisia Europeana a dat o nota mai buna Bulgariei decat Romaniei. Potrivit ziarului francez "Le Figaro", care a tras cu ochiul la raportul de evaluare a progreselor facute in ultimul an de tarile candidate la aderare, ce va fi publicat astazi la Bruxelles, economia Bulgariei este considerata "o economie de piata functionala", in timp ce economia Romaniei n-a obtinut un asemenea statut, desi "a facut progrese considerabile" in aceasta directie. Informatia furnizata de ziarul francez explica reactia neasteptata a Sofiei, care, prin declaratia facuta zilele trecute, a luat prin surprindere oficialitatile de la Bucuresti. Bulgaria, care merge la brat cu Romania spre integrarea in NATO, vrea sa rupa logodna cand vine vorba de aderarea la Uniunea Europeana. Sofia isi motiveaza gestul prin aceea ca ar putea fi tinuta in loc de Bucuresti, care se misca mai incet la negocierile cu "cei 15". Ca urmare, autoritatile bulgare vor un "termen individual" pentru aderarea tarii lor, pretentie ce n-a fost insa luata in seama de Executivul de la Bruxelles, care a fixat pentru ambele tari aceeasi data - 2007. Ce a determinat totusi Comisia sa plaseze Bulgaria inaintea Romaniei? Bulgaria a inchis, intr-adevar, mai multe dosare decat Romania in negocierile cu Uniunea Europeana. Dar un asemenea avans nu spune mare lucru. Un dosar se inchide atunci cand tara candidata la integrare admite sa realizeze criteriile de performanta ale "celor 15" in domeniul respectiv. Promisiunile facute nu pot fi insa respectate decat in conditii economice favorabile. Or, economia bulgara nu este nici pe departe pregatita sa se ridice la standardele europene. Simplii spectatori ar putea fi surprinsi de o asemenea afirmatie. Aproape toti indicatorii economici de baza (inflatie, deficit bugetar, datorie externa) arata in prezent mult mai bine in Bulgaria decat in Romania. Dar, daca bulgarii au reusit sa traga inflatia sub 10%, in timp ce romanii se chinuiesc sa o aduca pe la 20%, meritul nu este al unor politici reformiste, care ar fi sporit eficienta economica, ci al unui mecanism de stabilizare prin constrangeri draconice numit Consiliu monetar. S-a ajuns la constrangeri deoarece, spre deosebire de Romania, care a reusit, prin politici monetare si fiscale adecvate, sa evite intrarea in incetare de plati, Bulgaria a esuat intr-o astfel de tentativa. In 1996, Bulgaria a fost lovita de o teribila criza. Moneda nationala, leva, s-a prabusit, iar 14 banci au dat faliment. O inflatie-record, de 240%, a fost inregistrata intr-o singura luna - februarie 1997. Colapsul financiar s-a produs pe fondul intarzierii reformelor structurale. Datoria publica, umflata de pierderile mari din economie, a depasit valoarea produsului intern brut. Toate veniturile statului bulgar nu mai puteau acoperi nici macar dobanzile la datoria publica. Dobanzi care, din cauza hiperinflatiei, urcasera in cer. Aflata in imposibilitate de a-si plati datoriile, Bulgaria a fost nevoita sa accepte, la sugestia FMI, introducerea Consiliului monetar. Noua institutie, aflata sub controlul expertilor internationali, a stins incendiul inflationist si a adus dobanzile pe pamant, ceea ce a permis statului sa reia platile in contul datoriei publice. Costul economic si social al operatiunii a fost insa enorm. Deoarece Consiliul n-a facut altceva decat a constrans pe bulgari sa consume cat le permite economia. Momentul adevarului a fost dramatic. Salariul mediu s-a redus la ceva mai mult de o cincime din nivelul de dinaintea crizei. Mii de bulgari au fost trimisi la lazile de gunoi sa-si caute de mancare. Situatia sociala nu s-a schimbat prea mult de atunci, pentru ca dezechilibrele din economie s-au mentinut si au continuat sa ameninte stabilitatea si in regim de Consiliu monetar. De aceea, autoritatile de la Sofia au fost nevoite sa se aplece mai mult asupra economiei reale. In ultimul an si jumatate s-au facut chiar unele progrese notabile in restructurarea industriei, indeosebi a sectorului energetic. Procesul de reforma se afla totusi intr-o faza incipienta. Daca maine ar renunta la Consiliul monetar, Bulgaria ar deveni o Argentina a Europei. Scapate din chingi, preturile ar lua din nou inaltime, iar moneda nationala ar veni din nou in picaj. Economia bulgara nu este deci mai apta de aderare decat cea romaneasca. Dar notele date de Comisia Europeana celor doua tari au in vedere alte criterii. Bulgarii, dupa ce au cazut in prapastie, unde au vazut moartea cu ochii, s-au apucat serios de treaba. Ei au acceptat sa consume mai putin decat produc. Datoria lor externa este in scadere, iar influxurile de capital strain, putine cate sunt, le permit sa-si sporeasca rezervele valutare si sa-i asigure pe creditorii internationali ca sunt solvabili. In Romania, situatia este inversa. Economia s-a mentinut permanent intr-un echilibru mai mult sau mai putin fragil. La adapost de colapsuri financiare, guvernantii si guvernatii se relaxeaza de ani buni. Reformele in economie abia se misca. Consumul depaseste productia. Deficitele sunt acoperite din credite internationale. Datoria externa creste. E drept, rezervele valutare sunt la cel mai inalt nivel din istoria tarii. Dar ele vor seca foarte repede daca nu ne punem curand pe treaba. De aceea, Comisia Europeana apreciaza mai mult pe cei care au cazut la pamant, dar au strans din dinti si s-au ridicat, decat pe cei care n-au patit nimic si vegeteaza.