Brand de România. De ce e unic fiecare judeţ: Eiffel şi patru creaţii de geniu din Iaşi; Teleorman - de la Moromeţii la „Viii cu viii, teleormănenii cu voturile”
0
România este o ţară superbă cu peisaje care îţi taie răsuflarea şi cu oameni care au realizat, de-a lungul anilor, adevărate opere de artă, renumite în toată lumea. Astăzi, adevarul.ro vă prezintă emblemele României, din fiecare judeţ în parte, precum şi schimbarea lor, în timp.
BOTOŞANI. Ţinutul magic al iazurilor, al ieromonahilor şi al geniilor
Judeţul Botoşani este unul dintre puţinele ţinuturi din ţară care se pot lăuda cu o moştenire atât de bogată a trecutului, cu bogăţii ale solului şi ale subsolului atât de importante, dar şi cu o pleiadă de genii naţionale şi internaţionale. Chiar şi astăzi, când potenialul uriaş al Botoşaniului zace nefolosit, judeţul se face remarcat prin oamenii care îl locuiesc.
Judeţul Botoşani, este situat la graniţa nordică a României fiind despărţit de Republica Moldova şi Ucraina de uriaşul râu Prut.
Deşi în ultimii 25 de ani, Botoşaniul este considerat un pol al sărăciei, cu mulţi şomeri, sate îmbătrânite, agricultură de subzistenţă şi o hoardă de asistaţi social, puţine zone ale ţării se pot lăuda cu un potenţial mai mare decât al ţinutului unde s-a născut poetul naţional Mihai Eminescu.
Gustave Eiffel, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi din toate timpurile, a creat la Iaşi patru bijuterii arhitecturale extrem de puţin cunoscute în România, cu atât mai puţin în lume.
Autorităţile oraşului Iaşi susţin public că au pus la cale o strategie de promovare a oraşului Iaşi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cu toate acestea, o strategie de marketing clară n-a fost dată publicităţii, iar linia de promovare conţine preponderent generalităţi:
"Iaşul a cunoscut în decursul istoriei sale numeroase momente de înflorire în literatură, artă sau filozofie. Printre acestea, unul dintre cele mai importante momente în dezvoltarea culturală a Iaşului şi a ţării a fost înfiinţarea, în 1863, a asociaţiei Junimea. Printre marile nume care şi-au legat destinul de sufletul oraşului se numără Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu sau George Enescu", se arată pe site-ul de promovare a oraşului Iaşi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.
CLUJ-NAPOCA. Oraşul TIFF-ului, capitala europeană a tinerilor în 2015
Clujul este oraşul care adună tinerii la un loc, fie că vorbim de universităţi - când zici UBB, zici Cluj, fie de un pol al IT-ului care, datorită ultimelor investiţii, i-a făcut pe străini să vadă oraşul drept un „Silicon Valley al Europei“, fie de zecile de festivaluri care vor fi şi mai numeroase anul acesta când oraşul este Capitală Europeană a Tineretului. Peste 1500 de evenimente vor ţine treaz Clujul.
„Văd Clujul ca pe o mulţime mare de oameni călătorind spre Cluj. O călătorie fără sfârşit, deoarece oraşul acesta e ca o oglindă sferică. Nimeni nu cred să fi ajuns în el. Cunosc clujeni din tată-n fiu care încă mai caută Clujul. Încă mai rătăcesc fericiţi printre ipostazele mereu înşelătoare ale oraşului, rob fiecare al altei iluzii”, sunt vorbele poetului Ion Mureşan pe care toţi cei care călătoresc cu mijloacele de transport în comun din Cluj-Napoca le pot citi de pe geamurile autobuzelor şi troleelor.
TIMIŞOARA. Oraşul în care e bine să trăieşti. Excelenţă prin industrie, cultură şi patrimoniu arhitectural
Judeţul Timiş este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Este la graniţa de vest, are o istorie occidentală care l-a propulsat foarte mult din punct de vedere economic.
Mulţi români ar vrea să locuiască la Timişoara, un oraş aflat la porţile occidentului. Timişoarai încântă prin dinamica sa, diversitatea culturală, multilingvismul, etniile şi religiile. Multiculturalitatea este prezentă aici de secole. Oamenii dispun de un nivel înalt de educaţie, care înainte de toate este foarte apreciat de numeroşii investitori străini. În această regiune, oamenii motivaţi, bine pregătiţi din punct de vedere profesional, cunoscători de limbi străine produc, zi de zi, produse de înaltă calitate.
CONSTANŢA. De la marile realizări comuniste până la Ziua Izabellei
Virale pe Internet sau locaţii bune de vizitat şi de găzduit vacanţele românilor? "Adevărul" trece astăzi în revistă subiectele care au făcut judeţul Constanţa să fie unic.
Dacă întrebi un tânăr din România ce se întâmplă la Constanţa îţi va răspunde simplu: Ziua Izabellei. Viralul care a luat pe nepregătite Facebook-ul din ţara noastră a pus comuna Cobadin pe hartă. Chiar dacă ecourile petrecerii închipuite au mai trecut, Constanţa are, din fericire, obiective mult mai interesante cu care se poate lăuda.
HUNEDOARA. Mănăstirea Prislop, Castelul Corvinilor, Retezatul şi cetăţile dacice
Judeţul Hunedoara a devenit în ultimii ani mai popular prin atracţiile sale turistice, decât ca zonă industrială. Cele mai multe dintre marile uzine de stat şi exploatări miniere ale Hunedoarei s-au închis, dar localnicii au numeroase alte motive pentru a considera Hunedoara un judeţ unic în România. Castelul Corvinilor, Mănăstirea Prislop şi cetăţile dacice se află printre brandurile actuale ale judeţului.
Cel mai popular simbol al Hunedoarei este Castelul Corvinilor. Anual, castelul medieval este vizitat de peste 200.000 de oameni.
VASLUI. Cum s-a transformat oraşul cultural de provincie în ultima sută de ani
Singurul oraş din ţară care a dat doi şefi de stat, cu o puternică mişcare culturală la începutul secolului XX, industrializat forţat în perioada comunistă, se poate mândri în zilele noastre cu unul din cele mai mari şi mai bine dotate Observatoare Astronomice din ţară
Aflat în cel mai sărac judeţ al ţării, Bârladul reuşeşte să păstreze acea unicitate de care sunt atât de mândri locuitorii oraşului. În ultimii ani s-a format un nou brand al vechiului târg cultural născut din pasiunea mai puţin înţeleasă de mase, dar care face obiect de cerectare pentru oamenii de ştiinţă din toate colţurile lumii.
ARAD. „Eroul de la Sevilla“, Helmut Duckadam, emblema Aradului de aproape trei decenii
Una dintre emblemele judeţului Arad este „eroul de la Sevilla“,Helmuth Duckadam. Chiar dacă au trecut aproape 29 de ani de la cucerirea Cupei Campionilor Europeni, arădeanul rămâne la fel de apreciat.
Amintim că Helmuth Duckadam a scris istorie pentru clubul Steaua pe stadionul „Sanchez Pizjuan” din Sevilla, în anul 1986. Cuvintele „Apără Duckdam! Am câştigat Cupa!“rostite de comentatorul TV al meciului de la Sevilla creează emoţie şi astăzi atunci când sunt auzite.
FOCŞANI. Mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani, "altare" ale poporului român
În judeţul Vrancea se află patru mausolee dedicate eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani.
Vrancea are cele mai multe mausolee din ţară, patru la număr, asta pentru că pe aceste meleaguri că s-au purtat şi principalele bătălii de pe frontul de Est în 1917.
Acestea au fost de curând consolidate şi restaurate printr-un proiect cu fonduri europene, „Drumul de glorie al Armatei române în Primul Război Mondial” , care a fost selectat în cadrul Programului operaţional regional. Valoarea acestui proiect a fost de 21.214.265,34 lei.
ZALĂU. Brandurile care definesc Sălajul: ceapa de Pericei, pălinca şi imaginea unui mare român
Multă vreme, mai cu seamă în perioada comunistă, Sălajul era asociat de toţi românii cu ţuica de Zalău sau cu pălinca, folosită de sălăjeni ca o veritabilă monedă de schimb. Brandului judeţului i s-a adăugat, apoi, ceapa de Pericei, care i-a adus judeţului intrarea în Cartea Recordurilor. Dincolo de emblemele materiale, Sălajul poartă pecetea unui mare român.
Chiar dacă pentru mulţi nu este clar nici astăzi dacă Sălajul este judeţul şi Zalăul municipiul reşedinţă de judeţ sau invers, sunt lucruri care te duc, în mod automat, fără nicio confuzie, cu gândul la acest loc din Transilvania.
Maramureşul este unic în lume din foarte multe puncte de vedere. Este Ţara Lemnului, este locul unde se păstrează încă tradiţia populară, locul unic din Europa unde moartea a ajuns să fie luată în derâdere.... Cu sate pitoreşti, cu oameni care încă mai îmbracă cu mândrie straiele populare, cu meşteri iscusiţi în arta lemnului din mîinile cărora ies adevărate minuni. Moroşenii sunt oameni mândri, cărora le place viaţa.
"Maramureşul nu oferă cel mai frumos peisaj sau cei mai impresionanţi munţi, dar peisajul său cultural, cu clăi de fân şi terase agricole cucereşte până şi ochiul călătorului umblat în lumea largă şi obişnuit cu locuri pitoreşti. Arii protejate găseşti la tot pasul, dar Maramureşul are cel mai extins Parc Natural din ţară (Munţii Maramureşului). Şi cea mai înaltă cascadă (Cascada Cailor). Şi cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali (Pietrosu Rodnei).
BACĂU. Ce are numai Bacăul şi nu au celelalte judeţe
Ce distinge Bacăul de alte judeţe, care este cartea de vizită, care-l face unic în lume? În judeţul Bacău se găseşte cel mai mare megalit din Carpaţi iar în zona Moineşti încă mai există păcura roşie, folosită ca medicament, care este unică în lume. Tot Bacăul a dat personalităţi remarcabile ca Nadia Comăneci, George Bacovia, Tristan Tzara sau Radu Belgan.
Bacăul are o identitate distinctă între judeţele ţării dar şi o unicitate aparte, date fiind istoria şi personalităţile plecate de aici, care au influenţat, uneori decisiv, viaţa politică şi culturală a ţării.
BUZĂU. Buzău, judeţul Vulcanilor Noroioşi, al chihlimbarului şi Cârnaţilor de Pleşcoi
Un teritoriu generos din toate punctele de vedere, care cuprinde toate formele de relief, cu perspective de dezvoltare mai ales în zona turismului. Aşa este caracterizat, pe scurt, judeţul Buzău, de către promotorii turismului. În viziunea lor, unicitatea Buzăului este dată în primul rând de Vulcanii Noroioşi, trecutul care a dat Tezaurul de la Pietroasa dar şi de tradiţiile şi obiceiurile, inclusiv cele culinare.
Juranda Kirschner, fondatorul Asociaţiei Travel Buzău, de promovare la nivel naţional şi internaţional a obiectivelor turistice locale, spune că Buzăul a reuşit deja să îşi creeze un renume pentru o serie de atracţii turistice.
BRAŞOV. Oraşul care îţi aduce muntele în oraş şi cel mai mare domeniu schiabil din România
Braşovul are multe atracţii care îl fac să fie unic în ţară. Are muntele în oraş, cel mai mare domeniu schiabil din România, dar şi rezervaţia de urşi care este unică în Europa de Est. Este şi motorul economic al Regiunii Centru şi un exemplu că unde statul a dat greş, au reuşit companiile străine
Braşovul este principalul oraş turistic al României. În ultimii doi ani a atras cei mai mulţi turişti străini. Aerul medieval, numeroasele atracţii turistice, misterele şi legendele l-au transformat într-o atracţie mondială.
Resursele de petrol din adâncurile plaiurilor prahovene, frumuseţea ameţitoare a Bucegilor şi tăria licorilor extrase din solul fertil al podgoriilor Dealu Mare s-au consacrat ca „branduri“ ale judeţului Prahova, elemente care îi imprimă o unicitate inconfundabilă.
Exploatarea resurselor de petrol, începută în jurul Ploieştiului în secolul XIX, construcţia primei rafinării din lume, în 1856, şi dezvoltarea rapidă a unei industrii care a făcut din oraşul aflat la 60 de km de Bucureşti cel mai mare producător de petrol din Europa, au consacrat Ploieştiul cu un supranume de necontestat, „capitala aurului negru”.
SLATINA. Oltul, de la „judeţul aluminiului“, la Mădălina Ghenea
Când vorbeşti despre judeţul Olt, te gândeşti aproape automat la fabrica Alro din Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa, te gândeşti la Teatrul Naţional din Caracal, la Mănăstirea Brâncoveni sau Mănăstirea Clocociov, te gândeşti la dramaturgul Eugen Ionescu – creatorul teatrului absurdului etc.
Din păcate, generaţia de după ‘90 dă semne evidente de o indiferenţă crescândă faţă de istorie şi de adevăratele simboluri.
Judeţul Alba a fost şi este în continuare centrul naţional al afacerilor cu ceramică. Cele două mari companii care îşi desfăşoară activitatea la Alba Iulia, Apulum SA şi IPEC SA, au afaceri totale de aproape 50 de milioane de euro. De asemenea, societăţile dau de lucru la circa 2.000 de persoane.
Istoria fabricării obiectelor din porţelan are o vechime de 45 de ani la Alba Iulia. Societatea Apulum SA a fost înfiinţată în anul 1970, fiind şi în perioada comunistă cel mai mare producător de porţelan din ţară. Se fabrica la vremea respectivă porţelan menajer şi hotelier, obiecte decorative bibelouri. Compania exporta mare parte din producţie în multe ţări de pe toate continentele.
SIBIU. De la turismul cultural la vestita brânză de Sibiu sau hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac
Turismul cultural reprezintă principalul brand al fostei Capitale Culturale Europene, atrăgând an de an sute de mii de turişti în oraşul de pe malul Cibinului. Turiştii pot vizita aici şi cel mai mare complex muzeal din ţară, dar şi vestitul hotel de gheaţă de la Bâlea Lac.
Sibiul este singurul oraş din România care a deţinut, până acum, titlul de Capitală Culturală Europeană. În 2007, peste un milion de turişti au vizitat Sibiul şi au conturat imaginea acestuia ca şi destinaţie de turism cultural. Astăzi, oraşul este singurul din România cu o agendă culturală cofinanţată de la bugetul local şi care acoperă toată perioada anului, evenimentele incluse în program atrăgând constant un număr foarte mare de turişti la Sibiu.
CĂLĂRAŞI. Cum a ajuns oraşul din Bărăgan în Cartea Recordurilor
Cel mai mare producător de mezeluri din ţară a înscris Călăraşiul în Cartea recordurilor. Fabrica de mezeluri Aldis a preparat, la sfârşitul anului trecut, un cârnat cum nu s-a mai văzut: lung de 60 kilometri şi cu o greutate de 45 de tone.
Renumit înainte de Revoluţie pentru carnea de porc, oraşul de pe malul Borcei a rămas în top şi după anii 90. Aldis, cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii din România, cu capital 100% românesc a devenit o marcă înregistrată. Mezelurile de aici ajung pe mesele tuturor românilor. Dacă în anii 80, Călăraşiul era asaltat de bucureştenii care veneau să se aprovizioneze cu carne de porc de la Combinatul din Modelu, zorii capitalismului au deschis larg porţile afacerilor de succes.
ALEXANDRIA. Teleorman, de la judeţul Moromeţilor la judeţul morţilor care votează
Moromeţii lui Marin Preda au fost vreme de decenii elementul de unicitate al Teleormanului. Vocea şi muzica lui Liviu Vasilică au făcut, vreme de ani buni, judeţul Teleorman cunoscut în întreaga ţară. Mai nou, Teleormanul a ajuns renumit pentru minunea cu uz de fraudă de la referendumul din 2012, fiind recunoscut drept ”judeţul lui Dragnea” şi ajungând subiect de bancuri cu morţi care votează.
Nimeni n-ar fi auzit de comuna Siliştea Gumeşti, dacă Marin Preda n-ar fi scris celebrul roman ”Moromeţii”. Graţie autorului şi graţie romanului, Siliştea Gumeşti a ajuns cunoscută în întreaga ţară, iar Teleormanul a devenit judeţul Moromeţilor.
TURNU-SEVERIN. Clisura Dunării, punct de atracţie pentru regizorii români şi televiziunile internaţionale
De peste 20 de ani, Clisura Dunării atrage ca un magnet casele de producţie de film din România, dar şi televiziuni britanice, elveţiene, germane, austriece şi franceze, care au realizat în zonă mai multe documentare istorice şi ştiinţifice.
Ultimii care au filmat în Clisura Dunării sunt membrii trupei “Voltaj”, care au fost prezenţi în luna octombrie 2014 în zonă pentru noul lor single “De la capăt”. De altfel, imaginile din videoclip sunt spectaculoase datorită acestui colţ de rai al Mehedinţiului.
ORADEA. Băile Felix, cel mai mare brand al judeţului Bihor
Băile Felix au devenit un brand cunoscut pentru judeţul Bihor, în timp ce capitala Art Nouveau a României, Oradea îşi cucereşte turiştii din prima clipă prin numeroasele clădiri în stil baroc şi o colecţie bogată de arhitectură.
Basilica Romano-Catolică, cea mai mare biserică în stil baroc, Biserica cu Lună, cu un ceas care arată fazele lunii, şi nu în ultimul Băile Felix, sunt doar câteva dintre atracţiile turistice, atracţii care fac din Bihor un judeţ unic.
La acest material au participat Cosmin Zamfirache, Cezar Pădurariu, Florina Pop, Ştefan Both, Adrian Boioglu, Daniel Guţă, Sabina Ghiorghe, Alina Pop, Mircea Merticariu, Iulian Bunilă, Simona Suciu, Dana Mihai, Mugurel Manea, Daniel Guţă, Dorin Ţimonea, Ramona Găină, Ionela Stănilă, Elisabeth Bouleanu, Corina Macavei, Dragoş Hojda, Claudia Bonchiş.
Se încarcă comentariile...
