FOTO De ce este unic Bârladul. Cum s-a transformat oraşul cultural de provincie în ultima sută de ani

Ciprian Vântdevară, muzeograful care organizează la Bârlad observaţii astronomice în stradă

Singurul oraş din ţară care a dat doi şefi de stat, cu o puternică mişcare culturală la începutul secolului XX, industrializat forţat în perioada comunistă, se poate mândri în zilele noastre cu unul din cele mai mari şi mai bine dotate Observatoare Astronomice din ţară

Aflat în cel mai sărac judeţ al ţării, Bârladul reuşeşte să păstreze acea unicitate de care sunt atât de mândri locuitorii oraşului. În ultimii ani s-a format un nou brand al vechiului târg cultural născut din pasiunea mai puţin înţeleasă de mase, dar care face obiect de cerectare pentru oamenii de ştiinţă din toate colţurile lumii. Cercetarea în domeniul astronomiei şi investiţiile făcute pe acest segment au adus Bârladului o nouă etichetă: locul unde ştiinţa şi arta sunt îmbinate pentru studiul Universului.

Potru localnici e ceva firesc ca în serile de vară să găsească amplasat un telescop prin zonele intens circulate şi curioşii să poată privi spre aşti prin lentilele aparatului, fără a plăti nicio taxă. Observatorul Astronomic, alături de planetariul de la Muzeul de sculptor “Marcel Guguianu”, reprezintă punct de atracţie turistică pentru locuitorii judeţelor învecinate dar şi pentru vizitatori din străinătate.

Cum s-a născut Observatorul

Istoria observatorului astronomic din Bârlad a început în anul 2006, când a fost achiziţionat primul telescop pentru observaţii astronomice, Meade LX 200 cu diametrul oglinzii principale de 250 mm. În aceeaşi perioadă s-a construit şi platforma metalică de pe acoperişul sediului de pe strada republicii, ce este folosită la observaţii astronomice. Toate aceste achiziţii au fost realizate din fondurile proprii ale Muzeului “Vasile Pârvan” la iniţiativa lui Mircea Mamalaucă, directorul instituţiei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Vaslui.

Conjuncţia Jupier - Venus, imagine suprinsă de pe terasa Observatorului Bârlad FOTO Ciprian Vîntdevară

Ideea construcţiei unui observator astronomic a venit la data respectivă din partea Asociaţiei Astronomice “Sirius”, reprezentată de profesorul Ioan Adam şi este una din cele mai importante asociaţii de astronomie din ţară, ce formează în fiecare an tineri olimpici la nivel naţional şi chiar internaţional. În altă ordine de idei, este uşor de înţeles de ce oraşul Bârlad a avut nevoie de un observator astronomic.

A urmat o perioadă (2008 – 2010), când  vizitarea la observator era limitată şi se organiza în condiţii dificile, datorită lipsei unui specialist în domeniu. Tocmai din anul 2010, observatorul astronomic şi-a deschis larg porţile spre vizitare, atât cu ocazia unor fenomene sau evenimente astronomice, cât şi observaţii astronomice săptămânale cu publicul şi clubul de astronomie.

La finalul anului 2009, s-a construit o cutie culisabilă pe şine pentru protejarea telescopului principal. În anul 2010, tot din fondurile Muzeului “Vasile Pârvan”, s-a achiziţionat o cameră specială pentru videoastronomie (MINTRON).

Planetariul Bârlad a atras în ultimii 5 ani peste 30.000 de vizitatori FOTO Astro Bârlad

În perioada 2011 – 2013,  observatorul astronomic  a intrat într-un proces intes de modernizare. În tot acest interval de timp s-au realizat două proiecte în valoare totală de 10.000 de euro. Ambele proiecte au fost caştigate prin programul Ţara lui Andrei de la Petrom.

Planetariul Bârlad

Povestea planetariului din Bârlad a început odată cu obţinerea fondurilor europene necesare unei asemenea construcţii. Este o construcţie special amenajată pentru simularea bolţii cereşti, aşa cum este în realitate. Planetariul este situat pe terasa pavilionului muzeal “Marcel Guguianu” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan”.

Este singurul planetariu digital din judeţul Vaslui şi este dotat cu o tehnologie de ultimă generaţie ce aparţine firmei franceze R.S.A. Cosmos.

FOTO Cometa Siding Spring observată în premieră în România la Observatorul Bârlad

Atât construcţia planetariului cât şi amplasarea echipamentelor s-au făcut destul de dificil. Tehnologia are riscurile ei, cu cât este mai avansată cu atât creşte şi gradul de complexitate al execuţiei. E un sistem complex format dintr-o cupolă şi o sală special amenanjată, zona echipamentelor care, la rândul lor, este compusă din două părţi: camera tehnică şi proiectoarele centrale, întregul sistem este conectat la pupitrul de comandă.

Construcţia planetariului din Bârlad s-a desfăşurat în acelaşi timp cu construcţia planetariului din Galaţi, tot de către aceeaşi firmă franceză. Cele două planetarii construite în această zonă sunt realizate la fel ca cel de la Piteşti, acolo unde s-a construit primul planetariu digital din România în anul 2008.

Branduri ale Bârladului devenite istorie

Considerat cândva centru cultural al Moldovei de Jos, în concurenţă cu Galaţiul, Bârladul a trecut de-a lungul timpului prin schimbări din cele mai neaştaptate. George Călinescu, în “Istoria Literaturii Române”, spunea despre Bârlad că este un al doilea Weimar, oraşul lui Goethe şi al lui Schindler, tocmai pentru emulaţia care exista în târgul moldovenesc şi pentru multitudinea de oameni de cultură (Al. Vlahuţă, V. I. Popa, N. N. Tonitza, George Tutoveanu, G. G. Ursu). Chiar şi Eminescu s-a inspirat din aceste locuri prin 1876 şi a dedicat poezia “Sus în curtea cea domnească”.

Bârladul este singurul oraş din ţară care a dat doi şefi de stat, pe Al. I. Cuza şi pe Gheorghiu Dej. Cel de-al doilea, liderul comunist, este responsabil şi pentru industrializarea oraşului. Acesta a avut ambiţia de a înfiinţa fabrica de Rulmenţi, colosul care în anii de glorie avea aproape 12.000 de angajaţi. Oraşul cultural s-a transformat în “oraşul rulmenţilor” şi odată cu decăderea economiei, Bârladul a rămas doar o umbră a anilor de glorie.