Bolnavii cronic anunţă proteste, inclusiv la Parlamentul European, dacă se amână din nou lista de compensate
0Asociaţia Pacienţilor Cronici din România a anunţat, joi, că va declanşa mai multe acţiuni de protest în România şi la Parlamentul European, în lunile aprilie şi mai, dacă autorităţile naţionale vor amâna intrarea în vigoare a noii liste de medicamente compensate.
Reprezentanţii Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR) au spus astăzi, la o dezbatere intitulată „Pacientul român, pacient european”, că situaţia celor cu boli cronice din România este tot mai grea, în lipsa tratamentelor adecvate, arată Mediafax.
Această situaţie a fost semnalată şi prim-ministrului într-o scrisoare deschisă, trimisă joi.
„Suntem peste trei milioane de pacienţi cronici, care aşteptăm data de 1 aprilie, aşa cum v-aţi luat angajamentul, pentru intrarea în vigoare a noii liste de medicamente şi sperăm că, din acel moment, nu vor mai muri adulţii şi copiii bolnavi cronici ai României pentru că nu au acces la tratament. În numele tuturor pacienţilor cu boli cronice din România subliniem faptul că încă o amânare a intrării în vigpare a noii liste de medicamente compensate şi gratuite va avea consecinţe deosebit de grave pentru starea sănătăţii noastre şi nu ne mai rămâne nicio altă opţiune decât să declanşăm proteste radicale în toată ţara, dar şi în faţa Parlamentului European”, a anunţat preşedintele Asociaţia Pacienţilor Cronici din România, Cezar Irimia, citind scrisoarea către premierul Victor Ponta.
În plus, Irimia a mai spus că bolnavii vor cere sprijin pentru demersurile lor celor mai importante ambasade prezente în România.
„Nu ne dorim începerea procedurii de infringement asupra României pentru nerespectarea drepturilor pacienţilor la sănătate garantate prin Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor”, a mai spus preşedintele APCR.
El a enumerat apoi situaţia în care se află România.
„România este printre ultimele ţări din Europa care nu au acces la tratamente de ultimă generaţie; este printre ultimele ţări în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat Sănătăţii; este printre ultimele ţări în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele şi este singura ţară care are liste de aşteptare pentru pacienţi cu diverse afecţiuni cronice”, a mai spusn Irimia
Prezent la dezbatere, preşedintele comisiei de sănătate din Senat, Ion Luchian a spus că a fost iniţiat un proiect de lege pentru ca actualizarea listei să se facă la cel mult doi ani, actul urmând să intre în dezbatere publică.
„Va trebui ca prin norme ale Ministerului Sănătăţii, acest lucru să se întâmple odată la şase luni, în Uniunea Europeană se face trimestrial. Am vorbit cu cei din industria farmaceutică, mi-au spus că doresc acest lucru”, a mai spus Luchian.
La rândul lui, preşedintele Agenţiai Naţionale a Medicamentului, Marius Savu, a spus că sunt unele produse în lista compensatelor care nu au ce căuta acolo.
„Dacă cineva se uită pe listă, o să constate că prima poziţie, nu prea are ce să caute în lista de compensare, este un produs care se dă în momentul intervenţiei operatorii într-un bypass sau a unui stent. Acesta este un produs care în mod normal trebuie achiziţionat de spital în momentul în care face intervenţia sau să fie în programul de infarct miocardic acut şi nu aici. Ultimul produs de pe listă este o vitamină D3 cu calciu. Să ştiţi că osteoporoza nu se va rezolva cu acest tratament, care oricum este disponibil”, a spus Savu.
El a mai spus că tratamentele pentru bolile cronice din România nu sunt rămase în urmă, iar ratele de supravieţuire sunt impresionante. „Poate ar trebui să ne uităm şi la alte zone, poate la radioterapie, dacă vorbim de prioritate”, a mai spus Savu.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Actualizarea de două ori pe an a medicamentelor compensate şi gratuite, dar şi revizuirea taxei de clawback sunt două dintre măsurile propuse de reprezentanţii companiilor farmaceutice celor de la Fondul Monetar Internaţional.
Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS) şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care pachetul de bază şi pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului.
Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).
Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).
Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.
Se încarcă comentariile...
