Cum poate băga statul frica în urși ANALIZĂ
0În fața creșterii alarmante a incidentelor cu urși în România, cum ar fi recenta tragedie de la Bușteni, autoritățile sunt tot mai presate să revizuiască politica de protecție și să adopte măsuri eficiente. Ovidiu Ionescu, prodecanul Facultății de Silvicultura și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov și președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România subliniază că lipsa vânătorii și creșterea necontrolată a populației de urși bruni duce la situații periculoase.
Ovidiu Ionescu, prodecanul Facultății de Silvicultura și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” ce măsuri de protecție împotriva urșilor ar trebui să ia statul român pentru a evita tragedii precum cea a tinerei ucise de urs la Bușteni.
Era doar o chestiune de timp până la un astfel de caz, spune el. Pe 9 iulie, o tânără de 19 ani a fost atacată și ucisă pe Jepii Mici din Masivul Bucegi. Tânăra era însoțită de prietenul ei, care a alertat autoritățile. Ursul a atacat-o pe potecă și a tras-o într-o prăpastie.
„Ursul e un animal puternic în vârful lanțului trofic. El era speriat de om, atâta timp cât se făcea vânătoare și urșii erau vânați. Din 2016 nu au mai fost vânați și atunci aceștia care s-au născut de atunci încoace, au ajuns urși maturi, mari și care nu știu de frică față de om și atunci de ce să nu mănânce și omul? Nu e nimic anormal în comportamentul lor. Comportamentul nostru este anormal, pentru că nu-i vânăm, nu reducem populația, populația e prea mare, noi nu o reducem și atunci își pierd frica în față de om”, precizează prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu.
Prea mulți urși în România
În țara noastră există aproximativ 8.000 de urși, ceea ce reprezintă aproape jumătate din populația totală de urși bruni din Europa și dublu față de cât ar trebui să avem. Situația este rezultatul lipsei unei gestionări adecvate a populației de urși, evidențiată și de cercetările genetice recente. Vânătoarea urșilor este interzisă din 2016, ceea ce a dus la o suprapopulație.
Anul trecut a fost o cotă de vânătoare de 140 de urși. Ministrul Mediului, Mircea Fechet va propune Academiei Române un nou ordin pentru cotele de prevenție și intervenție pentru împușcarea a 500 de urși.
„Este același număr care a ieșit de studiu, care n-a fost aprobat de Comisia Monumentelor Naturii, Comisia Secției de Biologie de la Academia Română, unde nu este niciun om care să aibă măcar principiile de bază de management al faunei, este doar un reprezentant de la o organizație ecologistă care apără drepturile animalelor.”, atrage atenția Ovidiu Ionescu.
„Dacă vedeți cum e mâncată....”
Ovidiu Ionescu subliniază că urșii pot fi vânați doar în situații extreme, când provoacă daune repetate și alte măsuri de gestionare au fost epuizate, cum ar fi alungarea sau tranchilizarea lor. De obicei, vânarea urșilor nu este dorită sau considerată o prioritate. Chiar mai mult, vânătorii sunt descurajați: „Știți ce s-a întâmplat cu paznicul de vânătoare care s-a dus și a împușcat ursul, care s-a repezit la salvamontiști și care mânca din turistă? A dat declarații la poliție, până la 1 noaptea. Așa că nimeni nu mai împușcă urși. Vânătorului care a împușcat ursul de la Sibiu, i s-a luat arma, a avut urmărire penală un an de zile. A zis: „dacă sunteți nebuni, nu aveți decât să vă mănânce urși.”, spune expertul.
Poliția Prahova a deschis dosar penal pentru braconaj cinegetic persoanelor care au împușcat ursul care a ucis ieri o fata de 19 ani.
„I s-a făcut dosar penal. Ce ar fi trebuit să facă? Să lase ursul să o mănânce pe fată? Dacă vedeți cum e mâncată pe spinare și pe picioare... și acum mi se face pielea de găină. De atâta suntem noi în stare să-i facem dosar penal celui care a împușcat ursul. Păi de ce nu facem dosar penal la toți aceia care n-au lăsat să fie împușcati urșii, care sunt complici la moartea oamenilor, până la urmă.”, se întreabă revoltat prodecanul Facultății de Silvicultură din Brașov.
Măsuri pentru a „băga frica în urs”
Pentru a evita astfel de tragedii autoritățile trebuie să aibă un management corespunzător al populației de urși.
„Să reducă populația și să bage din nou frica în urs de om, nu să atace omul să-l mănânce. Dacă suntem foarte protecționiști și vrem să dispară populația din România și să facem o grădină zoologică... dar nici asta nu e posibil, trebuie să dispară și agricultura și zootehnia ca să se regleze populația, nu se reglează natural. Două treimi din suprafața țării noastre este spațiu agricol și zootehnic. Urșii pot să mănânce vaci și oi și orice animal domestic și poate să mănânce porumb, grâu, ovăz, până ajunge populația la sute de mii de urși”, adaugă expertul.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a criticat eficacitatea metodei de relocare a urșilor în contextul recentei tragedii, subliniind că această practică nu face altceva decât să mute problema de la un loc la altul. Fechet a anunțat intenția de a propune un ordin pentru gestionarea cotelor de intervenție și prevenție pentru 500 de exemplare.
„Este un început. Măcar bagă spaima în ei. Și dacă o faci anual, atunci se reduce și creșterea naturală a populației de urși. În momentul de față, ursoaicele cu pui sunt împinse spre spațiile astea cultivate. Și atunci, în loc să facă doi pui, că atâta le ajungea mâncarea în pădure, fac trei-patru pui și crește tare populația. Sunt opt ani, de când nu s-a mai făcut vânătoare și de când toți urșii ăștia sunt împinși în spațiul agricol. Ne batem joc de banii statului. Plătim despăgubiri din ce în ce mai mari, avem din ce în ce mai multe accidente, avem din ce în ce mai mulți urși otrăviți, că n-au ce să mai facă oamenii. Și atunci se ajunge la situația asta demențială. Bine, măcar că Mircea Fechet, a fost primul care a avut curajul să ridice la Consiliul Europei, că trebuie schimbat statul ursului în România. Nici un stat european nu vrea să ia urși de la noi”, mai spune Ovidiu Ionescu.
Conform fostului ministru al Mediului, Barna Tánczos, daunele provocate de urs au crescut de 50 de ori în ultimii șapte ani, iar daunele financiare, de 500 de ori. În anul 2023, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a acordat despăgubiri în valoare de peste 11 milioane de lei pentru pagubele cauzate de urși, respectiv 84% din totalul despăgubirilor.
Recomandări pentru turiști
Președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România ne recomandă să avem la noi atunci când plecăm pe munte un spray puternic, cu substanțe iritante, pentru că „altfel nu scapi”.
Acesta nu consideră că turista de 19 ani putea preveni cumva atacul.
„Grupul de turiști nu a făcut nimic, mergeau pe traseu și s-a reprezint ursoaica și a luat-o pe fata. Nu era ursoaica cu pui, ea a văzut mâncare. Pentru noi e anormal să ne mănânce urșii, dar pentru animale... În mod normal și dacă faci zgomot și vorbești, nu e nici un fel de pericol. Dar această ursoaică a avut intenția să mănânce, așa că poți să faci ce vrei, dacă ai un astfel de exemplar, nu faci decât să-l atragi, asemenea exemplar trebuie împușcat.”, mai spune expertul.
Ursoaica va fi testată pentru rabie, potrivit directorului Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Prahova, George Stratulat. Cu toate acestea, Ovidiu Ionescu spune că „animalul care are rabie nu mănâncă”.
Pentru a evita întâlnirile nedorite cu urșii în timpul drumețiilor, jandarmii din Maramureș ne recomandă să mergem întotdeauna în grupuri și să facem zgomot pentru a-i alerta pe aceștia de prezența voastră. Utilizarea unui clopoțel împotriva urșilor agățat de rucsac poate fi utilă pentru a-i ține la distanță. Este de evitat să facem drumeții în condiții de ceață sau ploaie,iar mâncarea ar trebui păstrată în recipiente bine închise pentru a nu atrage animalele sălbatice și agățată departe de locul de campare. Util este să avem un fluier la gât și un spray cu piper sau chiar petarde, pentru a speria animalul sălbatic.
Se încarcă comentariile...
