Americanii - asteptati sa stabileasca un record de participare la urne

* George Bush: "Va mai cer inca o data votul si ajutorul" * John Kerry: "Nu stiu daca Bush este acasa si doarme, dar eu ma lupt pentru fiecare vot"

Indiferent cine va castiga alegerile, amandoi candidatii vor fi castigat in primul rand un test de rezistenta psihica si fizica, fara de care nu ar fi putut emite pretentii la Casa Alba. Prima zi a lunii noiembrie a fost ziua cea mai lunga a celei mai costisitoare campanii electorale din istoria SUA si s-a incheiat cu recorduri pentru ambele echipe electorale. George Bush (58 de ani) a trecut prin 6 state, participand la 7 intruniri electorale. El a zburat de 6 ori in 19 ore, cu avionul si elicopterul prezidential. Kerry (60 ani) a trecut prin 5 state, participand la 6 intruniri. In 20 de ore, a efectuat 6 zboruri cu avionul si 2 cu elicopterul. Primul a infruntat gerul in New Mexico, al doilea - ploaia necontenita in Wisconsin. Egalitate aproape perfecta. La deschiderea urnelor, ultimele sondaje acordau cate 49% fiecarui candidat, anuland pana si infimele diferente din ajun.
Campania nu s-a oprit nici in ziua alegerilor
Candidatii nu s-au oprit insa din campanie nici in ziua alegerilor, cata vreme in America nu sunt restrictii in acest sens. La scurt timp dupa miezul noptii, John Kerry se afla in Toledo (Ohio) declarand: "Nu stiu daca Bush este acasa si doarme, dar eu ma lupt pentru fiecare vot". El a chemat oamenii la urne, sustinand ca este cel care a inteles dorinta lor de schimbare: "V-am auzit pasurile, v-am impartasit sperantele". "Impreuna avem sansa de a duce America inainte, sa incepem sa schimbam viata a milioane de americani", a adaugat el. In primele ore ale diminetii, Kerry a participat la slujba la o biserica din Orlando (Florida), apoi s-a indreptat spre Wisconsin pentru o reuniune de mobilizare a alegatorilor. Spre seara a votat si a asteptat rezultatul alegerilor in Boston, statul Massachusetts, pe care il reprezinta in Senat. Sotia sa, Theresa, si copiii ei dintr-o alta casatorie i s-au alaturat democratului dupa ce au votat in Pennsylvania. Senatorul John Edwards era asteptat la Boston tot in cursul serii, dupa ce in ultimele zile a strabatut state mai vitregite de prezenta candidatilor. Actualul presedinte si-a petrecut ziua de luni in statele industrializate din Nord, confruntate cu dificultati economice. La un moment dat, a inceput sa imparta publicului, alaturi de sotia sa Laura, carti postale cu cainele lor, in incercarea de a promova aceeasi imagine de familie tipic americana, ce i-a adus multe voturi in 2000. Ziua alegerilor a inceput pentru Bush in oraselul Crawford (Texas), unde detine o ferma si este inregistrat ca alegator. Dupa o vizita in Columbus (Ohio) s-a retras la Washington. Si el s-a concentrat mai mult pe indemnuri mobilizatoare: "Va mai cer inca o data votul si ajutorul (...) Spuneti prietenilor si vecinilor ca au o datorie sa voteze in aceasta tara. Daca vor o America mai puternica, mai sigura si mai buna sa ne mai acorde o data mandatul, mie si vicepresedintelui Cheney". Presedintele in exercitiu a asteptat anuntarea rezultatelor la Casa Alba, alaturi de Dick Cheney, reintors dintr-un turneu in state unde suprematia republicanilor este in pericol, precum Hawaii.
Bush, invingator in primele orasele unde a inceput scrutinul
In ultimele ore de campanie, niciunul din candidati nu a mai insistat in atacuri asupra adversarului sau in referiri la politica externa, incercand sa stabileasca o legatura afectiva cu oamenii si sa-i convinga de importanta fiecarui vot. Miza celor doua echipe de campanie a fost sa aduca cat mai multi alegatori favorabili la sectiile de votare. Nici state precum New York, California, Georgia sau Utah, considerate "adjudecate" inca din primavara nu au fost ignorate, in speranta ca noii alegatori pot produce surprize. Aceasta campanie agresiva pare sa fi dat roade, presa de peste Ocean relatand ca, la deschiderea birourilor de votare (ora locala 6.00) era deja coada in mai multe state. Desi nu se spera ca toti cei 156 de milioane de cetateni cu drept de vot sa fie adusi la urne, se asteapta ca recordul de participare din 2000 sa fie depasit cu cifre de ordinul zecilor de milioane. Primele birouri de vot deschise pe teritoriul SUA au fost cele din oraselul Dixville Notch si Hart's Location din New Hampshire, unde scrutinul are loc prin traditie inainte de cel la nivel national. In ambele localitati, castigatorul a fost declarat George W. Bush. Celelalte sectii de votare, de pe Coasta de Est a SUA, s-au deschis la ora locala 06.00 (13.00 la Bucuresti), fiind si primele care s-au inchis, la ora locala 19.00. Cateva milioane de americani isi exprimasera deja votul prin posta in cel putin 32 de state, urmand ca voturile lor sa fie luate in calcul dupa inchiderea oficiala a urnelor. Alegerile de ieri sunt primele dupa 30 de ani care gasesc SUA in razboi, dar nu se astepta ca ele sa stea sub semnul luptei antiteroriste. Rezervata cu previziunile, presa americana a indemnat publicul sa mearga la urne si a reluat intrebarea despre care se spune ca i-a adus lui Ronald Reagan un al doilea mandat: "Va e mai bine acum decat in urma cu patru ani?". Este putin probabil ca, in fata buletinului de vot, sa mai conteze altceva pentru alegatorul american.
Procesul electoral american - cel mai complicat din lume
Felul in care americanii isi aleg presedintele este cel mai deschis si cel mai democratic din lume, sunt de parere politicienii din SUA. Insa, pentru straini, meandrele sistemului electoral american nu sunt tocmai usor de deslusit. Nu-i de mirare ca intrebarea cea mai frecventa a britanicilor care viziteaza America este: "Cum se voteaza pe la voi?" In Statele Unite ale Americii, candidatii la presedintie participa la un adevarat maraton, presarat cu alegeri primare, conventii de partid si incheiat cu colegiul electoral. Candidatii la cea cea mai importanta slujba din lume sunt alesi prin vot indirect, o data la patru ani, trebuie sa aiba cel putin 35 de ani si sa fie cetateni americani nascuti in Statele Unite. Pe 2 noiembrie, nu electoratul american il va alege pe presedintele Statelor Unite, ci un Colegiu Electoral alcatuit din 538 de electori desemnati de partidele candidatilor. Fiecare stat are dreptul la un numar de electori egal cu numarul de senatori si reprezentanti pe care statul respectiv ii trimite in Congresul Statelor Unite. Spre exemplu, cele mai mici state, Vermont sau Alaska, au dreptul la cate 3 electori, iar cel mai mare stat - California - are 55 de electori. Alegatorii din fiecare stat voteaza electorii care sustin una din cele doua echipe formate din presedinte si vicepresedinte. Pentru castigarea presedintiei, un candidat trebuie sa obtina voturile a 270 de electori. Exista state care au un numar par de electori, impartiti in mod egal intre cele doua partide - republican si democrat. Regula este ca echipa care obtine cele mai multe voturi intr-un anumit stat castiga toti electorii aferenti. De regula, electorii voteaza asa cum au decis votantii din statul respectiv, insa doar 26 de state obliga electorii sa respecte votul popular. in anii 1876, 1888 si 2000, candidatul ales a avut mai putine voturi populare decat candidatul invins. In anul 2000, George Bush l-a invins pe Al Gore cu 271 la 266 (1 vot nul) in Colegiul Electoral, dar la votul popular George Bush a inregistrat doar 47,87%, fata de 48,38% pentru Al Gore. Aceasta se explica prin victoria detasata a lui Gore in cele mai mari state (California si New York), care i-au dat un numar mare de voturi, dar care nu au putut compensa victoria lui Bush in 30 de state (Gore s-a situat pe locul intai doar in 20 si in capitala federala Columbia). Alegerile pentru presedintele american sunt intotdeauna tinute in prima zi de marti din intervalul 2-8 noiembrie. Voturile sunt numarate si un rezultat partial este cunoscut la 12 ore de la inchiderea urnelor. Odata ce un candidat are majoritatea in toate statele, in mintea populatiei alegerile s-au terminat. Dar, de fapt, colegiul electoral se reuneste si-l voteaza pe presedinte. Voturile colegiului elector sunt formal numarate in fata Congresului in luna ianuarie, cand are loc si investirea oficiala in functie a castigatorului alegerilor.
Lupta pentru locurile din Senat, la fel de stransa ca si cursa pentru Casa Alba
Alegerile prezidentiale nu sunt singurele alegeri care au loc in America la 2 noiembrie. Americanii sunt chemati la urne nu doar pentru a-si vota presedintele, dar si pentru a-i alege pe cei 435 de membri ai Camerei Reprezentantilor si o treime din Senat. Congresul Statelor Unite - format din Senat, camera superioara, cu 100 de locuri si Camera Reprezentantilor, camera inferioara - este puterea legislativa cu un rol crucial in sistemul de guvernamant american, care poate influenta succesul pe care il va avea agenda viitorului presedinte. Si componenta Camerei Reprezentantilor este extrem de importanta pentru ca aceasta ar putea fi chemata sa-l aleaga pe seful statului in caz de egalitate intre candidati - 269 la 269 de voturi - in Colegiul Electoral. Insa rezultatul alegerilor pentru Camera Reprezentantilor este destul de previzibil. Camera inferioara a Congresului este formata dintr-o majoritate republicana de 229 de membri, fata de 205 apartinand Partidului Democrat si un singur independent. Imprevizibile sunt, in schimb, alegerile pentru Senat, cursa pentru camera superioara a Congresului fiind la fel de incordata ca si cea pentru Casa Alba. In momentul de fata republicanii sunt majoritari in Senat, avand 51 de senatori fata de 48, cat au democratii. Singurul senator independent ii sustine pe democrati, impartind la limita Senatul intre republicani si democratI (51-49). Senatul se reinnoieste cu o treime la fiecare doi ani, iar anul acesta opt dintre cele 34 de mandate (cinci ale democratilor si trei ale republicanilor) sunt "deschise", adica detinatorul mandatului se retrage si sunt alesi noi senatori. Lupta intre candidatii republicani si cei democrati va fi apriga pentru obtinerea unei mai mari reprezentari in Senat a partidului din care fac parte. Democratilor le va fi foarte greu sa-si pastreze cele cinci mandate, toate fiind in state din sudul Americii, in care republicanii sunt favoriti. In Florida spre exemplu, democrata Betty Castor se afla la egalitate cu fostul membru al cabinetului Bush, Mel Martinez, in lupta pentru mandatul senatorului Bob Graham care se pensioneaza. Democratii se bat pentru locuri in Louisiana, Carolina de Nord si de Sud si au sanse destul de mici sa castige un loc in Senat in statul Georgia. In Colorado, cursa este foarte stransa, iar presedintele Bush a vizitat de multe ori statul pentru a-l sustine pe magnatul berii, Peter Coors, in cursa pentru Camera superioara a Congresului. Asul in lupta pentru Senat il detine Kerry care, daca va fi ales presedinte, va lasa vacant locul de senator din Massachusetts pentru prima oara in ultimii 20 de ani. Este posibil ca, in urma alegerilor senatoriale, raportul de forta intre republicani si democrati sa fie de 50 la 50. in acest caz de egalitate, vicepresedintele Statelor Unite, care este conform Constitutiei presedinte de drept al Senatului, va avea dreptul sa voteze si votul sau va fi decisiv in adoptarea diverselor hotarari, documente, numiri etc. Senatul american are un rol crucial, votul sau fiind necesar pentru confirmarea tuturor numirilor in functii federale (ministri, judecatori, functionari) facute de presedinte. De asemenea, la 2 noiembrie, alegatorii din 11 state americane isi vor alege guvernatorii. Dintre acestia, cinci posturi de guvernator sunt detinute de republicani si sase de democrati, scorul general in cele 50 de state fiind de 28 la 22. in multe state vor fi alesi, de asemenea, membrii Congreselor locale si vor avea loc referendumuri de initiativa populara. Cel mai important referendum, care ar putea avea impact asupra intregii natiuni, este cel din statul Colorado vizand adoptarea Amendamentului 36, o initiativa cetateneasca de modificare a Constitutiei in vederea alegerii proportionale a electorilor.