AFP: Barack Obama este noul Superman al politicii americane

La finalul unei lungi şi intense campanii electorale, Barack Obama, în vârstă de 47 de ani, se pregăteşte să devină în ianuarie 2009 primul preşedinte de culoare al Statelor Unite, după victoria incontestabilă, în plină criză financiară şi în faţa unor imense provocări internaţionale, potrivit AFP.

La 4 ianuarie, în Iowa, senatorul de Illinois surprindea câştigând primul scrutin din alegerile primare democrate. "Transmitem un puternic mesaj de schimbare Americii", a spus el atunci, relatează NewsIn.

Zece luni mai târziu, tânărul senator, care a sosit la Washington de abia în 2005, şi-a continuat ascensiunea supersonică şi a reuşit să deschidă uşile Biroului Oval, "zdrobindu-l" în trecere pe rivalul său, John McCain, în vârstă de 72 de ani.

Cuvintele "speranţă" şi "schimbare", laitmotivul campaniei lui Obama, au prins în faţa milioanelor de alegători victime ale furtunii financiare. Numeroşi americani doreau să vadă în acest bărbat - fiul unui kenyan şi al unei americance din Kansas - un salvator, urmaşul lui Abraham Lincoln sau al lui Franklin Roosevelt, care au ştiut să unească o Americă în criză.

Obama a depăşit speranţele, visul de egalitate între rase al lui Martin Luther King şi al mişcării afroamericane a drepturilor civice din anii '60 cucerind aproape jumătate dintre alegătorii albi. Cu 52,8% din voturi, faţă de 45,7% pentru rivalul său, el a obţinut cel mai bun scor primit de un candidat democrat de la Lyndon Johnson, în 1964.

Victoria sa istorică a fost aclamată în Time Square, în inima New York-ului, la Washington în faţa Casei Albe şi mai ales în Grant Park din Chicago, unde preşedintele ales a susţinut un discurs în faţa a 65.000 de oameni.

Obama îşi datorează parţial victoria mobilizării inedite a minorităţilor: neagră, dar şi hispanică, într-o ţară în care ultimele legi discriminatorii au fost abolite de abia în anii '60.

Însă înainte de a se ajunge aici, el a fost nevoit să lupte din greu, luni de zile, împotriva fostei prime doamne Hillary Clinton, care nu şi-a admis înfrângerea decât în iunie. Din acel moment, democraţii s-au unit împotriva opozantului republican.

Afectat grav de cei opt ani de administraţie Bush, cel mai nepopular preşedinte din istoria SUA, şi în condiţiile crizei economice, rivalul său republican John McCain a încercat totul pentru a opri valul Obama.

Senatorul de Arizona a surprins, alegând-o pe Sarah Palin, în vîrstă de 44 de ani, candidată la vicepreşedinţia republicană. Guvernatoarea de Alaska, care s-a comparat cu un "pitbull cu ruj pe buze" a reuşit să mobilizeze baza republicană, ameninţând în acelaşi timp popularitatea lui Obama. Însă "efectul Palin" s-a estompat repede.

La 20 ianuarie 2009, când va sosi la Casa Albă, al 44-lea preşedinte al Statelor Unite va moşteni cea mai gravă criză economică din anii '30 încoace. La puţin timp de la alegeri, ţara a fost oficial declarată a fi în recesiune. Mai mult de 500.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă în noiembrie.

Barack Obama, care va beneficia de o majoritate democrată, consolidată în urma alegerilor din 4 noiembrie, vrea "imediat" un nou plan de relansare economică, dar el ar putea costa pînă la 1.000 de miliarde de dolari.

În afară de războaiele din Irak şi Afganistan, el va trebui să facă faţă unui Pakistan instabil, unui Iran ameninţător şi unei Rusii revogorate. În Irak, unde americanii sunt prezenţi din 2003, noul preşedinte intenţionează să înceapă o retragere a trupelor.

În războiul împotriva terorismului, Obama s-a declarat dispus să folosească întreaga putere a ţării sale pentru a elimina ameninţarea şi, în această misiune, va beneficia de experienţa vicepreşedintelui Joe Biden, care a petrecut 35 de ani în Senat. Într-o dorinţă de unitate, el a ales-o pe Hillary Clinton secretat de stat.