Aerul poluat provoacă mai multe decese decât războaiele, tutunul sau malaria
0
Poluarea aerului este responsabilă pentru scurtarea duratei vieţii oamenilor la nivel global la o scară mult mai mare decât războaiele şi alte forme de violenţă, decât bolile sau maladiile precum malaria sau HIV/SIDA sau decât fumatul, potrivit unui studiu recent a doi cercetători germani de la Institutul Max Planck şi Centrul Medical Universitar din Mainz.
Profesorii Jos Leliveld şi Thomas Munzel, de la Institutul Max Planck pentru chimie şi de la Departamentul de Cardiologie de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania, care au condus echipa de cercetători, sunt de părere că lumea se confruntă cu o adevărată „pandemie” a aerului poluat.
Folosind un nou model de studiere a efectelor diferitelor surse de poluare a aerului asupra ratelor de mortalitate, cercetătorii au estimat că, la nivel global, poluarea aerului a condus la alte 8.8 milioane de decese în anul 2015. Această cifră reprezintă o scurtare, în medie, a vieţii tuturor persoanelor de pe glob cu aproape trei ani.
Prin comparaţie, fumatul duce la scurtarea medie a duratei vieţii cu circa 2,2 ani (7,2 milioane de decese), HIV/SIDA cu 0,7 ani (1 milion de decese), boli precum malaria sau altele ce sunt răspândite de insecte sau alţi paraziţi, precum căpuşe sau pureci ne reduc durata vieţii cu 0,6 ani (600.000 de decese) şi toate formele de violenţă (inclusiv războaiele) cu 0,3 ani (530.000 de decese).
Echipa de cercetători a analizat efectele aerului poluat asupra mai multor categorii de boli cronice: infecţii respiratorii ale aparatului respirator şi plămânilor, cancerul de plămân, bolile cardio-vasculare şi alte afecţiuni cronice precum tensiune arterială şi diabetul. Potrivit acestora, bolile cardiovasculare sunt responsabile de cel mai ridicat procentaj al deceselor accelerate ca urmare a aerului poluat: 43% din întreaga reducere a speranţei de viaţă la nivel global.
Studiul arată că poluarea aerului are un efect mult mai pronunţat asupra scurtării vieţii persoanelor în vârstă. Cu excepţia decelor copiilor sub vârsta de cinci ani în ţările sărace din Africa şi Asia de Sud, global, 75% din decesele atribuite poluării aerului afectează persoanele de peste 60 de ani.
Acesta este primul studiu care încearcă să arate efectele poluării aerului în ceea ce priveşte creşterea numărului de decese luând în calcul vârsta şi tipul de boală cronică.
„Este remarcabil că atât numărul de decese şi reducerea speranţei de viaţă la nivel global rivalizează efectele tutunului şi sunt cu mult mai mari decât alte cauze de deces. Poluarea aerului depăşeşte malaria în ceea ce priveşte numărul deceselor premature la nivel global cu un factor de 19, decesele de pe urma violenţei cu un factor de 16, HIV/AIDS cu un factor de 9. Comparativ cu alcoolul este de 45 de ori mai mortală. Comparativ cu alte droguri, factorul este de 60”, a declarat profesorul jos Lelieveld.
„Cum impactul poluării aerului asupra sănătăţii publice este mult mai mare decât s-a crezut şi faptul că vorbim de un fenomen global, considerăm că rezultatele studiului nostru arată că «poluarea aerului este o pandemie». Autorităţile, esperţii în politici publice de sănătate şi comunitatea medicală ar trebui să fie mult mai atenţi la acest fenomen. Atât poluarea aerului cât şi fumatul sunt fenomene ce pot fi prevenite, însă în ultimele decenii cardiologii, spre exemplu, au fost mai degrabă atenţi la fumat şi mai puţin la întrega poluare a aerului”, a precizat şi profesorul Munzel.
„În acest studiu facem o diferenţă între poluarea umană, ce poate fi prevenită, şi cea ce provine din surse naturale precum incendiile de pădure sau furtunile de nisip. Concluzia noastră este că circa 66% din decesele premature sunt cauzate de poluarea aerului provocată de om, ce poate fi evitată, pentru că vorbim în special de arderea combustibililor fosili. Acest procentaj ajunge până la 80% în ţările dezvoltate. 5,5 milioane de decese anual pot fi prevenite”, a adăugat profesorul Thomas Munzel.
Se încarcă comentariile...
