"Adevărul", la sărbătoarea românilor din Timoc

"Adevărul", la sărbătoarea românilor din Timoc Ieri, vlahii din Timoc au sărbătorit renaşterea ca români. Deşi au fost recunoscuţi greu ca minoritate naţională, românii din

"Adevărul", la sărbătoarea românilor din Timoc

Ieri, vlahii din Timoc au sărbătorit renaşterea ca români. Deşi au fost recunoscuţi greu ca minoritate naţională, românii din sud-estul Serbiei se confruntă în continuare cu dificultăţi interetnice

După evenimentul aşteptat de multă vreme prin care românii timoceni au fost recunoscuţi ca minoritate naţională în Serbia, atât opinia publică din România, cât şi cea internaţională au aşteptat cu interes să vadă ce schimbări vor avea loc în viaţa celor care trăiesc pe Valea Timocului.

De unde până acum ei nu aveau dreptul de a-şi da copiii la şcoli în limba română şi de a ridica biserici, suflul schimbării apare ca o promisiune de corectarea a acestor nedreptăţi.

Nimic nu se schimbă dacă stai cu mâinile încrucişate şi aştepţi ca altundeva, cineva să îţi rezolve problemele. Acest lucru este bine ştiut şi de preotul Boian Alexandrovici, tot din Valea Timocului, care de câţiva ani este cunoscut în presa internaţională pentru faptul că a ridicat prima biserică ortodoxă română din Timoc.

Pentru acest lucru, el a avut de suferit neplăceri şi şicane din partea autorităţilor sârbe, împinse de la spate de Biserica Ortodoxă Sârbă, ajungându-se la faptul că a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru "îndrăzneala" de a ridica biserica limbii sale pe propriul său pământ.

Avem drepturi, dar ce facem cu ele?

Iată că, în timp, demersurile făcute atât de românii timoceni, cât şi de organizaţiile internaţionale care îi sprijină, au fost luate în seamă acolo unde trebuia şi unde exista şi un cap în stare să determine schimbări şi astăzi. Părintele Boian Alexandrovici a reuşit în a adăuga locuri sfinţite pe harta ortodoxiei româneşti din Timoc, plină de pete albe, de terra incognita.

Dacă românii din Voivodina (Banatul sârbesc) se bucură de toate drepturile pe care statutul de minoritate etnică îl dă, timocenii respiră noul aer de libertate doar de câteva săptămâni. Ieri, la Mălainiţa şi Samarinovaţ, acest lucru s-a concretizat printr-o încercare de-a rescrie istoria, dat fiind că nimeni nu ştie exact cum trebuie să "curgă" schimbarea, până nu încearcă să-şi folosească libertatea, prin acte demonstrative.

"Crucea are putere de biserică"

În încercarea de a vedea ce se poate face atunci când ai drepturi, deci pentru a gusta starea de normalitate cu care nu au fost obişnuiţi până acum, timocenii au participat azi la slujba divină ţinută la Mălainiţa cu prilejul Înălţării Sfintei Cruci (pe stil vechi).

Apoi au mers la sfinţirea unei troiţe ridicate pe pământul lui Duşan Pârvulovici, director Federaţiei Românilor din Serbia şi preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Este mult sau puţin că undeva, pe pământul cuiva care s-a declarat întotdeauna român, s-a sfinţit o troiţă? Părintele Boian Alexandrovici, cel asupra căruia plana ameninţarea gratiilor dacă ar fi ridicat încă o biserică, după condamnarea pe care o primise, ne spune: "Crucea are putere de biserică".

Începutul acesta, al sfinţirii unei troiţe, înseamnă sfinţirea unui nou loc de închinăciune - poate o nouă biserică, pe viitor. Troiţa, donată de Consiliul Judeţean Timiş şi de Fundaţia George Pomuţ din Timişoara, este un simbol pentru toţi cei prezenţi la ceremonie. Nu este doar troiţa din marginea drumului cât primul petic de pământ sfinţit fără garanţia că poliţia va avea treaba celor de faţă.

"La zapisul, crucea, troiţa de azi puteţi să vă rugaţi. De azi puteţi să vă rugaţi înaintea crucii ăsteia. Dumnezeu a sfinţit azi locu' ăsta", spune părintele Alexandrovici - părintele Boian, cum îi spune toată lumea. Preotul Stelian Borza din Timişoara, care a şi fondat organismul care a donat troiţa, spune că aceasta este a noua care a fost pusă în Europa de către fundaţie, şi prima din Balcani.

La ceremonie au participat români timoceni, dar şi invitaţii lor din toate colţurile, printre care Gabriel Andrei, ataşat cultural la Ambasada României din Belgrad, Dan Horaţiu Buzatu, deputat de Dolj, Eugen Gherga de la Institutul Intercultural Român din Timişoara, Stelian Borza, preot în Timişoara, Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia şi numeroşi reprezentanţi mass-media.

Se cere demisia lui Gheorghiu

Din declaraţia făcută de deputatul Buzatu amintim: "România este peste tot acolo unde sunt români, acolo unde se gândeşte româneşte şi unde se ţine slujbă în română. (...) De la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nimeni nu a înţeles că trebuie să fie prezent azi aici.

Nu azi, dar luni domnul Gheorghiu (n.r. şeful Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni) trebuie să-şi dea demisia. De n-o face el, i-o voi cere eu în scris, printr-o scrisoare adresată ministrului Cioroianu".

Românilor le e frică să spună că sunt români!

Părintele Boian Alexandrovici spune că "după ultimul recensământ, din 2001, ar mai fi 45.000 de români.

În realitate, sunt mult mai mulţi, dar oamenii se tem, nu îşi declară adevărata naţionalitate. Sunt 134 de comune cu populaţie compact românească şi 20 de oraşe cu populaţie mixtă deci ar fi imposibil să fie atât de puţini".

După datele Federaţiei Românilor din Serbia, acest număr ar urca până la 250.000 când vorbim de românii din Valea Timocului.