Academia Romana prezinta: film de groaza la Rosia Montana

Intr-o actiune fara precedent, Membrii Academiei Romane au luat ieri pozitie in mod public in cazul Rosia Montana, dand dovada de o responsabilitate de care alte institutii ale Statului si

Intr-o actiune fara precedent, Membrii Academiei Romane au luat ieri pozitie in mod public in cazul Rosia Montana, dand dovada de o responsabilitate de care alte institutii ale Statului si reprezentanti ai societatii civile nu pot fi "invinuiti". Raportul prezentat ieri de Academia Romana contine informatii mai mult decat ingrijoratoare cu privire la urmarile pe care le-ar avea exploatarea miniera a zonei Rosia Montana. Efectele ar fi dezastruoase atat in privinta mediului, cat si a vestigiilor arheologice unice descoperite la fata locului cu ani in urma (celebrele galerii romane intinse pe 400 de kilometri) sau mai recent, in urma lucrarilor de salvare efectuate in vederea deschiderii exploatarii, vestigii despre a caror inevitabila distrugere Adevarul a scris in mai multe randuri. Specialistii din Academia Romana avertizeaza asupra gravelor modificari ale peisajului din zona, extrasele din raportul intocmit cu acest prilej fiind de natura sa dea fiori mai ceva ca un film de groaza: "padurile vor fi inlaturate pe o suprafata intinsa, prin taieri rase, ceea ce va imprima zonei un caracter de desertificare; vor fi influentate ciclurile biogeochimice locale, ceea ce va provoca, in timp, modificarea regimului precipitatiilor si a celui termic, circuitul maselor de aer, dereglarea regimului hidrologic al apelor curgatoare, cresterea si amploarea inundatiilor, alunecari de terenuri". Prapadul din zona va fi "completat" de disparitia mai multor specii de plante si animale, unele foarte rare. Ceea ce ramane inexplicabil este ignorarea cazurilor anterioare similare in care Romania a fost implicata, atragandu-si oprobriul tarilor vecine si al celor din Uniunea Europeana. Tara noastra are experiente anterioare de care ar trebui sa tina cont: cea din Muntii Calimani a demonstrat ca exploatarea la suprafata (in cazul acela a sulfului) are efecte devastatoare asupra peisajului. In Muntii Retezat s-a dovedit ca nu este eficienta construirea de diguri pentru sustinerea haldelor. In urma unor ploi puternice digul de la Zlatuia s-a rupt, urmarea fiind alterarea apelor curgatoare cu reziduurile din halde antrenate de precipitatii, ceea ce are ca efect, in mai toate cazurile, schimbarea chimismului apelor si omorarea vietuitoarelor. La Baia-Mare, accidentul produs la iazul de decantare al unei exploatari miniere similare - nu insa atat de ampla ca cea prevazuta la Rosia Montana - ne-a atras critici severe din partea Comunitatii Europene si solicitari de despagubiri din partea tarilor vecine. Si pentru ce toate aceste riscuri? In celalalt taler al balantei se afla mult prea putine avantaje pentru ca statul roman sa aprobe aceasta exploatare. Romaniei ar urma sa-i revina anual de la 12 la 20 milioane de dolari, in functie de cantitatea de zacamant extrasa, suma pe care chiar ministrul Mediului, Petre Lificiu, o declara, la sfarsitul anului trecut, modesta pentru tara noastra. Este inutil sa ne mai intrebam daca aceasta suma merita sacrificarea zonei Rosia Montana, transformarea ei intr-un peisaj selenar si atarnarea unei sabii a lui Damocles deasupra capului locuitorilor din perimetru, ce vor fi amenintati permanent de eventualele accidente ecologice.