Academia de Poliţie te vrea „bărbată“

Anul acesta, admiterea la Poliţie le discriminează pe fete

Anul acesta, admiterea la Academia de Poliţie din Bucureşti a revenit la un model care se practica înainte de aderarea României la Uniunea Europeană: pe locuri separate în funcţie de sex.

În 2006, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti renunţa la locurile diferenţiate pentru băieţi şi pentru fete, schimbând o tradiţie care data încă de la înfiinţarea instituţiei, în 1991. La momentul respectiv, având în coaste o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a decis să schimbe metodologia de admitere, iar reprezentanţii Academiei au declarat că este o măsură foarte bună să ofere drepturi egale fetelor şi băieţilor.

La admiterea din această vară, instituţia a revenit la vechea politică.

Dacă anul trecut Facultatea de Poliţie scotea la concurs 551 de locuri specificând că sunt „pentru bărbaţi şi femei, fără discriminare", anul acesta sunt 255 de locuri, distribuite inegal. La specializarea Poliţie, raportul este de 42 la 5.

Anul trecut au fost 2.653 de candidaţi (1.873 băieţi şi 780 fete) - deci 4,8 candidaţi pe loc. Au reuşit să promoveze aproximativ 50% din fete şi 75% din băieţi.

Anul acesta, pentru cele 5 locuri de la Poliţie, s-au înscris 92 de fete (adică sunt 18,4 candidate pe loc), şi 393 de băieţi care concurează pe 42 de locuri (adică 9,3 candidaţi pe loc).

Reclamaţie la CNCD

La începutul lunii iunie, Asociaţia Front a depus o plângere la CNCD, acuzând MAI de discriminare. Plângerea nu a putut fi soluţionată înainte de admiterea de anul acesta. „E clar că sunt pe lângă lege, dar până se rezolvă trece concursul, iar generaţia care dă acum examenul intră sub jurisdicţia asta", spune Aurora Martin, consilier superior la CNCD.

În replică, reprezentanţii MAI spun că este vorba despre o „măsură afirmativă", dat fiind că „a fost stabilit totuşi un anumit număr de locuri destinate femeilor şi nu s-a recurs, spre exemplu, la nealocarea unor astfel de locuri". 

Tudorina Mihai, de la Asociaţia Front, spune că măsura este „abuzivă, nicidecum afirmativă" şi explică: „Fetele nu pot concura pe locurile pentru băieţi. Un rom, de pildă, poate concura pe locurile pentru romi, iar dacă este bărbat poate concura liber şi pe restul locurilor. Argumentaţia lor e foarte slabă".

"Şi femeile sunt foarte puternice!"

Comisarul şef prof. univ. Radu Nicolae, purtător de cuvânt al Academiei de Poliţie, confirmă că femeile nu pot candida pe locurile pentru bărbaţi, dar că, în opinia dumnealui, nu este vorba despre discriminare: "Îmi place să cred, şi-mi asum în nume personal ce declar, că niciodată la nivelul MAI nu s-au făcut diferenţieri între femei şi bărbaţi în ce priveşte raportul de forţă. Şi femeile sunt foarte puternice!".

"La examen, avem proba sportivă, care este eliminatorie: alergare de viteză, 50 de metri plat - 7,2 secunde pentru bărbaţi şi 8,1 secunde pentru femei. Deci încă o dată spun că nu facem discriminări! Vedeţi că există o diferenţă de barem, în aşa fel încât să existe o compatibilitate între performanţă şi capacitatea de adaptare", adaugă comisarul.

Diferenţa de barem nu face decât să le discrediteze pe candidate în ochii celorlalţi concurenţi, în condiţiile în care bărbaţii tind să considere că femeile, fiind mai puţin "forţoase", nu au ce căuta în structurile operative. Pentru a vă convinge de asta e suficient să urmăriţi comentariile pe reţelele de socializare.

Un singur exemplu: la data de 9 iunie, pe pagina de Facebook a Academiei, Mădălina-Andreea C. posta următorul comentariu: "Discriminare între femei şi barbaţi.. oare de ce atât de puţine locuri acordate femeilor?...". Andrei Ş. răspundea: "Mădălina, dacă vei ajunge în operativ aştept să te văd cum te baţi cu infractori de 1.90 :) pe urma vei înţelege de ce e nevoie mai mare de băieţi decât de fete."

Diferenţa de barem, nesemnificativă

Un barem diferenţiat este însă normal, diferenţa fiind, totuşi, foarte mică. "Nu sunt de acord cu un barem egal decât acolo unde s-ar dovedi că forţa brută e primordială. Baremul e oricum destul de drastic. Nu înseamnă că ele sunt nişte leşinate şi că nu sunt în stare să facă faţă unui infractor. Dar se pune un accent prea mare în discuţie pe capacitatea fizică. Pentru a fi poliţist, sunt abilităţi mai importante decât capacitatea fizică: de pildă pregătirea profesională, atitudinea, perspicacitatea. E important ca şi femeile să facă parte din forţele de ordine", spune Tudorina Mihai.

De altfel, potrivit comisarului şef Radu Nicolae, femeile se descurcă foarte bine în structurile operative (adică acolo unde e nevoie de forţă): "Nu avem femei pregătite pentru muncă de secretariat la nivel de minister. Avem femei în structurile operative, inclusiv la crimă organizată. Se descurcă şi să ştiţi că rezultatele sunt printre cele mai bune, ca să nu spun de vârf."

Fetele învaţă mai bine decât băieţii

Liliana Popescu, conf. univ. dr. la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, autoare a volumlui "Politica sexelor" (Maiko, 2004) şi editoare a cărţii "Guvernare pentru Şanse Egale" (Tritonic, 2006), e de părere că această diferenţiere este arbitrară, şi dă exemplul Braziliei, ţară cu o politică de promovare a femeilor în poliţie.

"În Brazilia s-au adoptat acum mai mulţi ani politici de promovare în poliţie a femeilor, pur şi simplu pentru că erau mai potrivite pentru a face faţă situaţiillor de violenţă în familie. Astfel că majoritatea poliţiştilor care se ocupă de violenţa domestică sunt femei. Pentru că înţeleg mai bine situaţia şi pentru că, în general, s-a constatat că mulţi poliţişti bărbaţi tratează cu superficialitate aceste cazuri: fie au tendinţa să le considere cazuri de spaţiu privat, fie pur şi simplu empatizează cu bărbaţii agresori. Şi România este cunoscută printr-o incidenţă mare a violenţei în familie, deci nu ştiu ce au avut în minte cei care au făcut această diferenţiere. În plus, dacă ne uităm la performanţele şcolare, cel puţin în ultimii câţiva ani, tinerele fete fac faţă chiar mai bine decât băieţii la diferite probe", explică Liliana Popescu.

De fapt, tocmai rezultatele prea bune la învăţătură par să fi pecetluit soarta femeilor în Poliţie. Nu mai departe de anul trecut chestorul Ion Stoica, şeful IPJ Vâlcea, constata că sunt prea multe femei în Poliţie: „Pentru că sunt mult mai silitoare şi învaţă mult mai bine, an de an, tot mai multe femei iau examenul în Poliţie. De aceea trebuie stabilit, din timp, numărul de locuri pentru bărbaţi şi pentru femei", declara chestorul pentru Adevărul, în august 2011.

În încheiere, poate merită să menţionăm că cercetările psihologice în domeniul dispoziţional (care se ocupă de acele aspecte ale personalităţii care rămân stabile în timp şi relativ consistente în situaţii diferite) arată că "trăsăturile de personalitate asociate cu faptul de a fi, de exemplu, un bun poliţist (curaj, încredere în sine, o nevoie puternică de aventură, precum şi o nevoie scăzută de ajutor din partea celorlalţi) sunt distribuite în mod egal la bărbaţi şi femei" (Larsen, R. J., Buss, D. M. (2010), Personality psychology: Domains of knowledge about human nature (4th Edition), New York, McGraw-Hill).