Conferința „Inspiration Day”: relația părinte-copil, considerată cel mai important factor în prevenirea consumului de alcool la minori
0Rolul familiei în prevenirea consumului de alcool la minori a fost una dintre temele centrale discutate în cadrul conferinței „Inspiration Day - Stiluri parentale, echilibru emoțional și prevenția consumului de alcool la minori”. Evenimentul organizat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), cu susținerea Ursus Breweries, a reunit specialiști și reprezentanți ai autorităților care au analizat evoluția fenomenului și vulnerabilitățile tot mai mari cu care se confruntă adolescenții.

Opt din zece adolescenți români cu vârste între 15 și 16 ani au consumat alcool cel puțin o dată, potrivit datelor prezentate de Agenția Română pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor. Procentul de 81% plasează România peste media europeană, estimată la 73%, și confirmă o realitate îngrijorătoare: accesul la alcool rămâne facil, iar debutul consumului are loc tot mai devreme.
Problema nu se oprește însă la grupa de vârstă 15-16 ani. Un studiu reprezentativ realizat de World Vision România arată că aproape o treime dintre copiii cu vârste între 10 și 14 ani au consumat alcool cel puțin o dată. În paralel, 69% dintre adolescenți consideră că alcoolul este ușor sau foarte ușor de procurat.
În acest context, specialiștii atrag atenția că prevenția nu începe în momentul în care apare prima interdicție, ci mult mai devreme, în familie, prin felul în care părinții stabilesc reguli, comunică și construiesc relația cu copilul.
Totuși, explicația nu ține doar de accesul facil la alcool, ci de un cumul de factori care apar încă din copilărie. Adolescența este o perioadă în care zona creierului responsabilă cu luarea deciziilor este încă în dezvoltare, iar presiunea grupului, dorința de validare și influența mediului online pot amplifica tendința spre comportamente de risc.
„Vorbim despre o generație expusă simultan la multiple vulnerabilități - alcool, dependență de social media, țigări electronice, jocuri video. În acest context, sprijinul emoțional și limitele clare devin esențiale”, a declarat Dr. Daniela Boșca, directorul executiv al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), în cadrul conferinței „Inspiration Day - Stiluri parentale, echilibru emoțional și prevenția consumului de alcool la minori”.
Evenimentul, organizat de FONPC cu susținerea Ursus Breweries, a adus în discuție datele actuale privind consumul de alcool în rândul minorilor și a reluat o concluzie formulată încă din 2014, când a fost realizată prima cercetare națională despre legătura dintre stilurile parentale și consumul de alcool: relația părinte-copil poate fi un factor decisiv de protecție. Rezultatele au fost prezentate inclusiv la nivel european, în cadrul DG SANTE, iar recomandarea a vizat dezvoltarea unor politici publice integrate în educație și sănătate. Deși implementarea la nivel sistemic a fost limitată, inițiativele derulate de UB - podcast, paltforma desprealcool.ro etc - au continuat la nivelul societății civile și al mediului privat.
Cu toate că această concluzie nu este nouă, ea capătă astăzi o relevanță tot mai mare. Prevenția începe acasă. Felul în care părinții stabilesc limite, oferă sprijin emoțional și gestionează conflictele influențează direct vulnerabilitatea copilului la comportamente de risc.
Cercetarea realizată în 2014 de Demos Marea Britanie și Institutul pentru Politici Publice, împreună cu FONPC și cu sprijinul Ursus Breweries, demonstra explicit acest mecanism: stilul parental are un impact direct asupra probabilității consumului de alcool la adolescenți. Mai exact, copiii crescuți într-un climat caracterizat prin severitate excesivă și lipsă de apropiere emoțională prezentau un risc mai mare, în timp ce echilibrul dintre afecțiune și reguli clare reducea semnificativ probabilitatea consumului timpuriu.
La ora actuală, specialiștii spun că pe lângă influența familiei și a grupului de prieteni, adolescenții de astăzi sunt expuși constant mediului digital, comparației sociale și unei presiuni continue de validare. Anxietatea, dificultățile de reglare emoțională și sentimentul de nesiguranță pot deveni factori care împing tinerii spre comportamente compensatorii.
Mindfulness pentru oamenii cărora nu le place meditația: 3 strategii rapide care chiar funcționeazăÎn cadrul conferinței „Inspiration Day - Stiluri parentale, echilibru emoțional și prevenția consumului de alcool la minori” au fost discutate cele patru stiluri parentale și efectele lor.
De pildă, stilul democratic, bazat pe dialog, consecvență și limite clare, este asociat cu adolescenți mai încrezători și cu o capacitate mai bună de a rezista presiunilor externe. În schimb, stilul autoritar, centrat pe control rigid și comunicare unilaterală, poate alimenta teama de greșeală și lipsa autonomiei. Absența regulilor și a implicării, specifică stilului neglijent, crește vulnerabilitatea la comportamente de risc, iar stilul permisiv, în care afecțiunea nu este însoțită de limite clare, nu oferă repere solide în fața presiunilor sociale.
Experții susțin că implicarea emoțională, coerența și consecvența parentală reduc semnificativ riscul debutului timpuriu al consumului de alcool.
În acest context, discuția despre prevenție nu mai poate rămâne la nivel teoretic. Reprezentanții autorităților prezenți la eveniment au subliniat că aplicarea strictă a legii privind vânzarea alcoolului către minori este esențială, dar nu suficientă. Accesul facil la alcool - confirmat de faptul că aproape 7 din 10 adolescenți declară că îl pot procura cu ușurință - evidențiază limitele intervențiilor bazate exclusiv pe reglementare și control.
„Prevenția eficientă presupune intervenții integrate, care să combine educația în școli, sprijinul pentru familii și campaniile de informare publică”. În ultimii ani, astfel de inițiative au fost dezvoltate în parteneriat între organizații neguvernamentale și mediul privat.
De exemplu, Ursus Breweries derulează de peste un deceniu programe dedicate prevenirii consumului de alcool la minori, sub umbrela „Underage”, prin platforma desprealcool.ro și prin colaborări cu experți și organizații din domeniul protecției copilului. Platforma oferă informații validate științific despre efectele consumului de alcool în adolescență, impactul asupra dezvoltării creierului și recomandări pentru părinți privind modul în care pot aborda conversațiile dificile cu copiii.
Între 2017 și 2018, peste 2.000 de părinți din mai multe județe au participat la ateliere practice axate pe stabilirea limitelor, recunoașterea semnelor consumului timpuriu de alcool și tehnici de comunicare eficientă cu adolescenții. Sesiunile au inclus exerciții aplicate privind negocierea regulilor în familie, gestionarea conflictelor și intervenția timpurie în situații de risc.
„Termină tot din farfurie!” și alte obiceiuri care pot face mai mult rău decât bine celor miciÎn paralel, sute de educatori și consilieri școlari au fost implicați în programe de formare centrate pe identificarea comportamentelor de risc, abordarea conversațiilor sensibile cu elevii și colaborarea cu familiile în cazurile vulnerabile.
Ulterior, inițiativele au fost extinse pentru a integra teme precum gestionarea stresului parental, comunicarea nonviolentă și consolidarea rezilienței familiale, adaptate noilor vulnerabilități generate de presiunea rețelelor sociale și de dinamica mediului digital.
„Prevenția nu poate fi realizată de un singur actor. Este nevoie de colaborare între autorități, școli, părinți, mediul privat și societatea civilă pentru a construi politici coerente și intervenții eficiente”, a declarat Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs Ursus Breweries.
Relația apropiată dintre părinte și copil rămâne cel mai puternic factor de protecție. În contextul în care adolescenții sunt expuși simultan la alcool, presiune socială și multiple forme de dependență digitală, stabilitatea emoțională oferită de familie poate face diferența între experiment și comportament repetat.
În absența unei intervenții timpurii și coerente, cifrele riscă să rămână ridicate. Cu implicare constantă și politici publice adaptate realităților actuale, prevenția poate deveni însă mai mult decât un obiectiv declarat, poate deveni o strategie funcțională pe termen lung.























































