21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, 21,4% dintre cei aflaţi în grupa de vârstă menţionată au părăsit România, proporţie semnificativ mai mare decât în Croaţia (15,4%), Lituania (14,5%), Portugalia (13,6%), Bulgaria (13,3%) şi Letonia (11,8%).

Astfel, pentru anul 2018, românii au condus detaşat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate.

la nivelul Uniunii Europene, media a fost anul trecut de 3,9% ( adică de 5,5 ori mai mică decât în cazul României), în creştere de la nivelul de 2,7% consemnat în anul 2008. Opt state membre s-au situat sub pragul de trei procente iar cele mai mici valori s-au înregistrat în Germania (1%) şi Marea Britanie (1,1%).

Dacă se face trimitere la numărul de persoane în vârstă de muncă plecate din ţară, România apare din nou pe primul loc, cu 2.524 mii, urmată la mare distanţă de Polonia (1.666 mii persoane), Italia (1.133 mii persoane), Portugalia (824 mii persoane) şi Bulgaria (562 mii persoane).

Ţara noastră se situează pe primul loc în UE şi în ceea ce priveşte trendul plecărilor din ţară, cu un spor pe parccursul ultimilor zece ani de 11,8 puncte procentuale (pp). În urma noastră şi în condiţii comparabile ( raportarea se face la populaţie ţării), s-au situat lituanienii (+7,9 pp), letonii (7,7 pp) şi bulgarii (7,7 pp).

La polul opus, ponderea cetăţenilor ciprioţi „mobili” în totalul populaţiei ţării s-a redus drastic în ultima decadă, de la 8,6% în 2008 până la doar 3,2% în 2018. Ceea ce a plasat micul stat mediteraneean pe locul doi în termeni absoluţi (de la 41.300 la 16.700 persoane plecate din ţară) după Marea Britanie (unde scăderea a fost de la 456.300 persoane până la 422.800 persoane).

Jumatate din emigrantii români cu studii superioare au joburi inferioare pregătirii lor

Mai mult de un sfert dintre emigranţii români în state membre OECD lucrau că necalificaţi, în 2015/2016, iar jumătate dintre cei cu studii superioare erau supracalificati, adică ocupau posturi mult sub pregătirea lor, potrivit unui raport realizat de OECD la cererea Ministerului Afacerilor Externe.

Aproximativ 23% din diaspora românească de peste 15 ani din OECD (peste 90% din totalul emigranţilor) avea în 2015/2016 studii superioare, cu 11 puncte procentuale sub rată absolvenţilor de facultate înregistrată în totalul celorlalţi muncitori străini aflaţi în ţările de destinaţie.

Faţă de statele vecine, doar emigranţii sârbi inregistreau o rată de absolvenţi mai mică decât cea a diasporei româneşti.

În afară de faptul că diaspora românească este mai puţîn educată, ea este şi mai puţîn integrată - are cel mai mare procent de supracalificati. În rândul emigranţilor români rată supracalificatilor este mai mare nu numai decât cea înregistrată în populaţia nativă, dar şi comparativ cu a celorlalţi cetăţeni străini care muncesc în statele OECD.

Jumătate din emigranţii români cu studii superioare, indiferent de gen, au ocupaţii care solicită calificări inferioare celor deţinute de ei. Procentul este de numai 26% în rândul emigranţilor din ţările vecine (Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Republica Moldova) şi 31% în rândul nativilor cu licenţă. Această rată a crescut în timp - între 2000/2001 şi 20015/2016 - cu 16% în cazul românilor, în timp ce în cazul emigranţilor din statele vecine a scăzut cu 7%.

Raportul nu ia în considerare o altă ipoteza, legată de situaţia învăţământului universitar din România, de faptul că au existat promoţii pe bandă rulantă de absolvenţi (cu un vârf de aproape un milion de absolvenţi în 2008/2009), mulţi dintre ei ajungând vânzători în hipermarketuri.