17 narcomani internaţi la dezintoxicare au fost ucişi - Revista presei internaţionale

17 narcomani internaţi la dezintoxicare au fost ucişi - Revista presei internaţionale

Ziarele internaţionale de astăzi relatează despre atacul asupra unei clinici de dezintoxicare din New Mexico, soldat cu 17 morţi şi despre procesul de îmbogăţire a uraniului, dezvoltat de Coreea de Nord. Printre alte subiecte, americanii vor să mărească forţa armată din Afganistan, britanicii modifică legislaţia farmaceutică şi temperaturile din Arctica ating cele mai înalte cote din ultimii 2.000 de ani.

17 narcomani internaţi la dezintoxicare au fost ucişi

. Incidentul a avut loc miercuri seara, în Ciudad Juarez, Mexico. 17 persoane au decedat şi alte două au fost grav rănite, în urma unui atac cu arme de foc, relatează CNN. Primarul Reyes Ferriz susţine că, cel mai probabil, atacul a fost pus la cale şi executat de o grupare infracţională rivală. Autorităţile spun că un incident asemănător s-a petrecut în luna martie a acestui an, când 20 de pacienţi internaţi la dezintoxicare au fost ucişi prin împuşcare. Ciudad Juarez este oraşul cu cele mai multe crime pe cap de locuitor: 1.600 de oameni au murit în 2008 şi 1.420 în primele opt luni ale acestui an.

Coreenii construiesc arme nucleare cu uraniu îmbogăţit. Oficialii Coreei de Nord declară că sunt în ultimul stadiu al procesului de îmbogăţire a uraniului, care, în cazul unei finalizări, ar putea oferi o alternativă la metodele de creare a armelor nucleare. Autorităţile Statelor Unite ale Americii bănuiau că asiaticii dezvoltă un astfel de proiect secret, deşi experţii indică faptul că încă nu se pune problema dezvoltării unui program complet, sistematic, de îmbogăţire a uraniului.
Coreea de Nord a testat deja două dispozitive nucleare bazate pe plutoniu, conform Reuters. Correeni au manifestat deschidere la dialog cu UNSC, subliniind însă că vor reacţiona în cazul în care vor fi supuşi unor sancţiuni internaţionale.

Autorităţile americane vor să trimită mai mulţi soldaţi în Afganistan. Ministrul american al apărării a declarat joi că ia în considerare posibilitatea majorării efectivului de trupe americane în Afganistan. Declaraţia lui Robert Gates este în asentimentul unui alt lider al forului, comandantul Mike Mullen, care susţine că situaţia a devenit una stringentă, a cărei rezolvare este prioritară, dat fiind faptul că războiul durează de opt ani, relatează New York Times. Deşi iniţial se temea că trupele americane vor lăsa o amprentă mult prea puternică asupra Afganistanului, grijile lui Gates au fost spulberate de generalul Stanley A. McChrystal, cel care a fost desemnat de Obama la conducerea forţelor americane şi NATO din ţară, în luna iunie a acestui. Schimbarea bruscă de opinie a ministrului apărării este cu atât mai importantă, cu cât Gates este considerat un consilier influent al preşedintelui Obama, care încă oscilează asupra deciziei de a suplimenta trupele americane din Afganistan.

Analgezicele pot provoca dependenţă în trei zile. Medicamentele care conţin codeină, cum ar fi cunoscutele mărci Nurofen Plus şi Solpadeine Plus, sunt comercializate în toată lumea şi administrate pentru a elimina durerile de cap sau spate. Statisticile indică însă că prea puţini pacienţi ştiu la ce riscuri se expun atunci când iau astfel de medicamente. Conform rapoartelor oficiale, zeci de mii de persoane au devenit dependente de astfel de pastile, femeile fiind în mod special predispuse la acest risc. Instituţia care reglementează producţia şi distribuţia analgezicelor în Marea Britanie a hotărât că începând cu anul 2010, toate analgezicele vor fi etichetate cu mesajul: "Poate provoca dependenţă. A se administra pe o perioadă de maximum trei zile", relatează The Telegraph. Mai mult decât atât, cutiile cu analgezice vor conţine numai 32 de tablete, în loc de 100, iar avertismentele se vor repeta şi în prospect. Specialiştii susţin că au existat cazuri în care pacienţii au luat 70 de pastile într-o singură zi, punându-şi astfel grav în pericol sănătatea.

Temperaturile din Arctica, cele mai ridicate din ultimii 2.000 de ani. Schimbarea orbitei Pământului a adus după sine secole de temperaturi în continuă scădere, însă acestea s-au ridicat enorm în ultimii 100 de ani, din cauza poluării. Oamenii de ştiinşă au dovedit acest lucru după ce au adunat probe din nucleul gheţarilor, inelele copacilor şi sedimentele lacurilor din Arctica. Cele 23 de mostre au indicat o evoluţie a temperaturilor din tegiune, deceniu după deceniu, conform BBC. Astfel, s-a confirmat faptul că în ultimii 10 ani, procesul de încălzire a cel mai rapid. În medie, temperatura din regiune a scăzut cu 0,2 grade celsius pe mileniu, până în 1900. De atunci însă, a crescut, cu 1,2 grade Celsius.