Vicepreședintele Societății Române de Pediatrie: „Este mai mare riscul la o aspirină decât la vaccinul ROR“

0
Publicat:

Profesorul Sorin Man, vicepreședintele Societății Române de Pediatrie, subliniază care sunt riscurile vaccinării ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), care a căzut victimă probabil celei mai mari farse din istoria medicinei.

Rata de vaccinare pentru rujeolă a scăzut mult în România. FOTO: Shutterstock
Rata de vaccinare pentru rujeolă a scăzut mult în România. FOTO: Shutterstock

Epidemia de rujeolă, decretată din 5 decembrie în România, redeschide discuția cu privire la motivele pentru care românii își expun copiii la riscurile unor boli pe care le credeam dispărute, din cauza refuzului de a-i vaccina.

„Weekend Adevărul“ a vorbit cu profesorul universitar doctor Sorin Man, medic primar pneumologie pediatrică, vicepreședintele Societății Române de Pediatrie, șef de secție la clinica Pediatrie III și prorector pentru dezvoltarea academică și administrație la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca, despre epidemie, motivele pentru care în România gradul de vaccinare la rujeolă este de circa 40%, complicațiile bolii, controversele cu privire la vaccinul ROR și despre semnalele care ar trebui să-i pună în gardă pe părinți.

Medicul a subliniat că riscurile nevaccinării sunt de milioane de ori mai mari decât cele ale vaccinării, deoarece avem de a face cu o boală foarte contagioasă, ale cărei complicații precum otită, pneumonie, encefalită ajung să pună în pericol viața copiilor și a adulților nevaccinați.

„Weekend Adevărul“: Încă din 5 decembrie 2023, Ministerul Sănătății a decretat epidemie de rujeolă. Cum sunt afectați copiii de această boală?

Dr. Sorin Man: Având în vedere că rujeola este cea mai contagioasă boală infecțioasă, situația este exponențială, adică numărul de cazuri crește vertiginos, deoarece un singur caz transmite boala la foarte multe alte persoane, dacă acestea nu sunt vaccinate. Deoarece acoperirea prin vaccinare a scăzut dramatic în ultimii ani, populația este susceptibilă la această boală și persoanele care au avut contact cu un pacient vor face boala. Șansele să faci rujeolă la contactul cu pacientul, dacă nu ești vaccinat, sunt de 90%, adică aproape sigur că te îmbolnăvești dacă ești în contact cu un pacient cu rujeolă.

Cum sunt afectați copiii de rujeolă?

Rujeola poate să fie o boală foarte gravă, se poate ajunge până la deces, fatalitatea fiind de 1 până la 3 la 1.000 de cazuri. Este o fatalitate mare între bolile infecțioase respiratorii și având în vedere numărul mare de cazuri, acel procent de 3‰ poate să reprezinte multe decese. Deja în România am ajuns la trei decese, dacă știu bine.

Erupția cutanată, primul semnal de alarmă

Ce simptome afectează copiii ?

La început, boala arată ca o răceală simplă, cu nasul care-i curge, ochii mai injectați, febră. Dar în această perioadă apare un semn specific, vizibil dacă te uiți în gura copilului: un punct albicios pe un fond mai roșu lângă molarii inferiori. Dar ce părinte se uită în acest loc mai ales în primele zile, când această boală arată ca o răceală obișnuită?!

Ce semnale ar trebui să-i pună în gardă pe părinți și să-i facă să meargă la un specialist, să vadă exact ce probleme are copilul?

Apariția erupției cutanate. După câteva zile de la acest început, care arată ca o răceală, apare erupția, iar de obicei aceasta începe dinspre față și apoi se îndreaptă spre trunchi și spre membre. Deci apariția erupției ne sugerează nevoia de prezență la medic, mai ales în condițiile epidemice actuale.

Care sunt principalii factori care contribuie la răspândirea rujeolei în rândul copiilor, o problemă pe care o credeam dispărută?

Da, o credeam și noi dispărută, dar din cauza acoperirii reduse prin vaccinare, aceasta a revenit. Din cauza circulației intense din perioada actuală și într-o populație susceptibilă la boală – adică nevaccinată cum suntem noi, în România, cu un grad de vaccinare de 40% – virusul clar se va răspândi foarte ușor. Boala se transmite prin aer, prin secreții respiratorii, deci foarte ușor, prin acele picături care se emit în timpul tusei, în special în timpul strănutului, dar și în timpul vorbirii obișnuite. Așadar, din 10 indivizi susceptibili care vin în contact cu un pacient, 9 vor face boala.

Medicul pediatru Sorin Man explică de ce românii nu-și mai vaccinează copiii. FOTO: Remus Florescu
Medicul pediatru Sorin Man explică de ce românii nu-și mai vaccinează copiii. FOTO: Remus Florescu

„Să ne pierdem memoria bolii“

De ce a scăzut așa de mult gradul de vaccinare anti-rujeolă în România? Pe site-ul oficial, Ministerul Sănătății precizează că în ultimii 10 ani, tendința de vaccinare este în scădere, în special pentru vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), care ne interesează în prezent.

O să vi se pară ciudat răspunsul meu: din cauza vaccinului. Mai exact, din cauza eficacității crescute a vaccinului ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), dar și a altor vaccinuri. Vedem reacții adverse minore la vaccin, de tipul febrei sau al unor ușoare dureri, care clar sunt legate de vaccin, dar nu mai vedem boala pentru care vaccinăm, nu mai vedem decesele, nu mai vedem encefalitele, nu mai vedem pneumoniile rujeolice. Și atunci se întreabă populația, părinții „De ce să vaccinez copilul dacă nu mai este boală?“. Așa s-a întâmplat și în alte țări, și cu alte vaccinuri, cu alte boli, când nu se mai vede boala, uităm efectele nocive drastice ale acesteia, dar se vedeau reacțiile minore ale vaccinului. Astfel s-a redus acoperirea cu vaccinuri în țări ca Japonia, Marea Britanie, Suedia și boala a reapărut, a omorât sute de copii și a venit din nou ideea de vaccinare. Orice om inteligent învață din greșelile altuia. Deci nu trebuie să repetăm această eroare și să ne pierdem memoria bolii respective, ci să vaccinăm pentru rujeolă.

Probabil ROR este unul dintre cele mai controversate vaccinuri și aș vrea să vă întreb ce ați spune unor părinți care au aflat tot felul de informații de pe internet despre potențialele efecte nocive ale acestui vaccin și refuză să-și vaccineze copiii?

Nu este controversat deloc vaccinul. A avut parte de o celebră controversă când a apărut un articol acum mulți ani într-o revistă care lega acest vaccin de autism și de boala inflamator-intestinală. Ulterior s-a dovedit că acel articol a fost un fals știinţific și că autorul avea anumite interese comerciale nedeclarate care erau împotriva vaccinării și pentru alte metode de a preveni boala. Articolul a fost retras din acea revistă. Se pare că a fost cea mai nocivă farsă medicală, să nu zic falsitate medicală, din ultimii ani: acel articol publicat despre relația vaccinului ROR cu autismul.

Studiile epidemiologice mari, pe sute de mii de copii, nu au relevat nicio legătură între vaccinare și autism. Și aici vreau să fac o precizare față de reacții adverse la orice intervenție medicală, nu numai la vaccinare: nu tot ce se întâmplă după o intervenție medicală – vaccinarea în cazul de față – este legat de vaccinare sau de acea intervenție. Deci există și coincidența. Deci trebuie să dovedim că e vorba de o legătură cauză-efect. Prevalența autismului a fost la fel și la copiii vaccinați și la copiii nevaccinați. Nu vorbim despre numărul de cazuri, ci despre prevalență.

Aici este o problemă de statistică: sunt unele site-uri antivacciniste care publică numărul de cazuri. Normal, dacă am 1.000.000 de vaccinați și 10 nevaccinați, vor fi mai multe cazuri ca număr de autism în acel milion de vaccinați. Nevaccinaţii sunt doar 10 să zicem. Deci, atenție cum interpretăm aceste date! Nu există nicio legătură, nici între boala inflamatorie intestinală, și nici între autism și respectiv vaccinarea ROR, și nici în legătură cu un alt vaccin.

Deci, vaccinul ROR este un vaccin sigur?

Orice intervenție medicală are un risc. Nu există intervenţie fără risc.

Până și o aspirină are riscuri...?

De fapt, este mult mai mare riscul la o aspirină decât la o vaccinare. Deci riscurile vaccinării trebuie comparate cu riscurile nevaccinării. Riscurile nevaccinării sunt de 1.000.000 de ori mai mari decât riscurile vaccinării. De fapt, reacțiile adverse legate clar de vaccin, cele comune, sunt febra și durerea, care sunt trecătoare și unii copii pot să aibă o erupție care seamănă cu cea rujeolică, dar nu fac boala cum face un pacient nevaccinat.

Spuneți-ne, vă rog, care sunt complicațiile posibile ale rujeolei? Spuneați că se poate ajunge şi la moarte. Dar ce alte complicații există și cum pot fi acestea gestionate?

De la cele mai simple și ușoare, cum ar fi otita medie, ce pare o boală banală pentru cel care nu o are, dar pentru copilul care simte durerea respectivă este o boală severă. Cea mai frecventă complicație severă este pneumonia și mare parte dintre decese sunt cauzate de aceasta, dată chiar de virusul rujeolic sau prin suprainfecție bacteriană. Trebuie să vorbim și despre scăderea imunității după rujeolă. Se poate ajunge până la encefalită, care poate duce, într-un procent de aproximativ 15%, la deces sau într-un sfert din cazuri, pacienţii rămân cu sechele de tip convulsie, de tip deficit motor.

„Riscul de deces din cauza rujeolei este prezent și la copil, și la adult“

Care ar fi cea mai bună metodă de tratament?

În primul rȃnd, se impune prezentarea la medic pentru detectarea complicațiilor. În majoritatea cazurilor, pacienții sunt spitalizați, pentru că izolarea la domiciliu nu este eficientă în a bloca transmisia bolii. Deci izolarea se impune. În al doilea rȃnd, de obicei e vorba de terapia antibiotică pentru suprainfecție bacteriană care afectează plămȃnii.

Care ar fi o perioadă medie de izolare sigură?

Pacientul este contagios cu patru zile înainte de debutul erupției, deci aceasta este o mare problemă, că nu ai diagnosticul și pacientul a transmis deja boala. Pacientul este contagios și încă alte patru zile de la debutul erupției, deci după debut se impun patru zile de izolare, pentru că timp de patru zile transmite boala.

Populație vaccinată, boală eliminată

Ați avut cazuri în care elevii au mers la școală și s-a ajuns la o infectare de aproape 100% a întregii clase?

Erau pacienți în faza prodromală, cum îi spunem noi, de răceală obișnuită, deci nu aveam cum să ne dăm seama că n-au transmis boala. Deci revenim: singura modalitate eficientă de prevenire este vaccinarea. Degeaba încercăm să găsim alte metode naturiste sau nenaturiste. Nu se poate preveni boala. Iar partea bună a lucrurilor este că această boală este doar la om. Deci dacă am vaccina populația, am putea elimina această boală.

Ce acțiuni de conștientizare și educație sunt în derulare în momentul de față sau există în proiect?

În primul rând se impune informarea populației, dar pe baze științifice. Eu sunt adeptul medicinei bazate pe dovezi, pe știință, nu pe presupuneri, nu pe idei paranormale. Mulți ezită în fața vaccinării din cauza acestor mituri care circulă, precum, cele mai simple: nu se vaccinează pacientul că este alergic. Fals! Singura contraindicație a vaccinului este alergia la vaccin, nu alergia în general. Adică nu contează că e alergic la polenul de trandafir și nu-l vaccinez pentru rujeolă că poate păți ceva. Nu e corect. Se poate vaccina acel copil. Alergia severă la ou reprezintă o precauție specială, deci va fi vaccinat în condiții speciale. Așadar, nu este o contraindicație.

Vaccin obligatoriu și pentru adulți

Se fac două doze de ROR, la 1 an și apoi la 5 ani. Ca adult, când ar trebui să ne facem griji că vaccinarea și-a pierdut efectul?

Probabil că cele două doze asigură imunitate pe viață. Atenție, că vaccinarea rujeolică s-a introdus în România în 1979, deci adulții născuți înainte de această dată nu sunt vaccinați. Vaccinarea se poate face și la adult și la fel sunt două doze, doar să treacă minimum 28 de zile între cele două doze. Sigur că două doze este un ideal, dar și o doză este mai bine decât nimic. Sunt adulți care își controlează nivelul de anticorpi și pot afla dacă au sau nu au anticorpi antirujeolici și apoi se pot vaccina. Se poate vaccina și fără acest control. Nu înseamnă că dacă am anticorpi și mă vaccinez, nu știu ce o să se întâmple, o să explodeze sistemul imunitar. Nici vorbă de așa ceva! Se poate vaccina pacientul și dacă are anticorpi.

Ce riscă un adult care nu este vaccinat într-o perioadă epidemică precum aceasta?

Riscă să contracteze boala. Și la adult există riscul de deces și cred că avem deja în țară un deces la un adult nevaccinat pentru că nu a fost probabil vaccinat în copilărie. Sigur că riscul de deces este mai mare la copilul sub 5 ani. Riscul de deces persistă și la vârsta de adult și, la fel, boala poate să fie severă și la adult.

Ca un mesaj foarte clar și precis pentru părinți: ce pot face pentru a-și feri copiii de rujeolă?

Recomand vaccinarea. Şi trebuie să ia în balanță riscurile nevaccinării. Nu trebuie să compare riscul vaccinării cu nimic, ci să compare cu riscul nevaccinării, și mai ales în această perioadă de epidemie. Deci riscurile nevaccinării sunt de milioane de ori mai mari decât riscurile vaccinării unui copil. Vaccinurile au un nivel de siguranță mult peste medicamentele folosite în scop curativ, au alt nivel de siguranță, adică un nivel mult mai ridicat de siguranță.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite