Trataţi corect toxiinfecţiile alimentare!
0Chiar dacă problemele digestive cauzate de această afecţiune nu sunt severe, trebuie să mergeţi la camera de gardă pentru boli infecţioase. Pentru a putea prescrie antibiotice şi pentru a trata corect toxiinfecţia, este foarte important să se depisteze agentul patogen care a produs-o.
Toxiinfecţiile alimentare, foarte frecvente în acest sezon ca urmare a temperaturilor ridicate ce „ajută" multiplicarea germenilor patogeni, sunt mai grave decât o boală diareică simplă. Greaţa, vărsăturile, scaunele frecvente, durerile de cap şi febra nu trebuie ignorate sau tratate empiric, mai ales dacă cei care au suferit toxiinfecţia sunt copii sau bătrâni.
„Indiferent de severitatea simptomelor, persoana care a suferit o toxiinfecţie alimentară ar trebui să se prezinte la camera de gardă a unei secţii de boli infecţioase, pe de o parte pentru a depista agentul patogen care a cauzat-o, iar pe de altă parte pentru că toxiinfecţiile sunt o problemă de sănătate publică şi trebuie identificat focarul", spune medicul specialist gastroenterolog Marian Zota, competenţe în ecografie, de la Centrul Medical Med-AS din Bucureşti. Depistarea agentului patogen se face cu ajutorul unei coproculturi şi unor analize ale sângelui. Dacă rezultatul acestora este pozitiv, medicul gastroenterolog prescrie antibiotice şi antiseptice intestinale de tipul Furazolidon, Saprosan (clorchinaldol) şi Ercefuryl (nifurixazidă). Mai pot fi administrate antidiareice precum Smecta.
„Imodium (loperamid) nu se administrează decât la indicaţia medicului, întrucât încetineşte mişcarea intestinului şi poate favoriza înmulţirea germenilor. El se preferă doar în anumite situaţii", precizează dr. Marian Zota.
Deshidratarea poate duce la deces
Cea mai gravă complicaţie a toxiinfecţiilor este deshidratarea survenită în urma vărsăturilor şi a scaunelor frecvente. Uneori, ea poate fi atât de severă încât pune viaţa în pericol. Gradul de deshidratare este apreciat cel mai bine de către medic şi tot acesta poate decide internarea bolnavului pentru rehidratare intravenoasă, până la revenirea în parametrii normali a nivelului sodiului, potasiului, ureei şi creatininei. Semnele care anunţă o deshidratare severă sunt gura uscată, palpitaţiile, crizele hipotensive, urina concentrată, oboseala, irascibilitatea, ameţelile şi slăbiciunea fizică.
„Rehidratarea intravenoasă este necesară la bolnavii cardiaci, la hipotensivi şi la persoanele aflate la risc de insuficienţă renală, pentru că deshidratarea produce tulburări electrolitice care pot agrava boala preexistentă", precizează medicul Marian Zota. În cazurile în care deshidratarea nu este severă, rehidratarea se face oral, cu apă sau cu săruri minerale. „Unul dintre puţinele beneficii ale băuturilor de tip cola este acela că are în compoziţie săruri minerale utile în caz de toxiinfecţie. Prin urmare, aceasta poate fi o variantă de rehidratare", precizează dr. Marian Zota.
Regimul alimentar grăbeşte recuperarea
Timp de o săptămână de la toxiinfecţia alimentară, bolnavul trebuie să urmeze un regim alimentar pentru a regla tranzitul intestinal şi pentru a grăbi recuperarea. Sunt recomandate în acest sens supele cu morcovi şi cu orez, orezul fiert, pâinea prăjită şi carnea (de preferat de pui sau de vită) fiartă sau la grătar.
Sunt contraindicate în această perioadă iaurturile, legumele şi fructele crude, precum şi sucurile preparate din acestea, pentru că produc fermentaţie. Cafeaua, alcoolul şi alimentele condimentate trebuie, de asemenea, evitate, deoarece irită mucoasa gastrică.