Tinerii, tot mai afectaţi de bolile specifice vârstnicilor. Cum poți recunoaște afecțiunea gravă devenită inamicul neașteptat

Dacă în urmă cu zece ani doar 5% dintre accidentele vasculare cerebrale care ajungeau la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi erau înregistrate în rândul tinerilor, la ora actuală, mai mult de 15% dintre cei care suferă un AVC sunt persoane cu vârsta până în 50 de ani.

Accidentul vascular cerebral (AVC) era considerat în trecut o afecţiune specifică vârstnicilor. În ultimii ani, însă, tot mai mulți tineri sunt diagnosticați cu această boală. Potrivit medicilor, în urmă cu un deceniu, 5% dintre accidentele vasculare cerebrale care ajungeau la Spitalul de Neurochirurgie din Iași erau înregistrate în rândul tinerilor.

Acum, însă, realitatea este mult mai dură, subliniază specialiștii în neurochirurgie, care spun că, la ora actuală, peste 15% dintre cei care suferă un AVC sunt persoane cu vârsta peste 50 de ani. 

„S-a remarcat o creștere a pacienților cu vârste tinere, cuprinse între 30 și 50 de ani, la care apar din ce în ce mai frecvent accidente vasculare, fie ischemice, fie hemoragice”, subliniază medicul Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iași. 

De ce sunt tinerii mai vulnerabili

Întrebarea care se ridică în mod natural este: de ce asistăm la această creștere dramatică a cazurilor de AVC în rândul tinerilor? Răspunsurile sunt multiple și complexe, dar unele tendințe sunt evidente, spun medicii. 

Un factor major este modificarea stilului de viață. Dieta nesănătoasă, lipsa de exercițiu fizic, consumul excesiv de alcool și fumatul sunt factori de risc binecunoscuți pentru AVC. 

„O explicație ar fi faptul că viața în ultimii ani a devenit din ce în ce mai stresantă, iar obiceiurile de viață sunt cu totul diferite, pentru că societatea s-a schimbat”, adaugă medicul neurochirurg Lucian Eva.

În era tehnologiei și a rapidității, tinerii sunt tot mai expuși unor obiceiuri care le pot pune sănătatea în pericol, iar aceasta se reflectă în creșterea cazurilor de AVC.

Doar în ultimele 24 de ore, doi tineri de 21 și 23 de ani au fost internați la Spitalul de Neurochirurgie din Iași cu același diagnostic: accident vascular cerebral. 

Factori subestimați 

Medicii avertizează că cel mai mare pericol în cazul unui AVC este ignorarea semnelor. 

O altă problemă majoră este ignoranța. Mulți tineri nu sunt conștienți de semnificația sau gravitatea simptomelor unui AVC și ignoră aceste semnale de alarmă, amânând astfel căutarea ajutorului medical. 

Pe lista factorilor subestimați sau ignorați frecvent se află: stresul cronic, lipsa somnului adecvat și utilizarea excesivă a tehnologiei. Toate, adunate, pot contribui la creșterea riscului de AVC în rândul tinerilor. De asemenea, există și o preocupare crescută legată de creșterea cazurilor de AVC asociate cu utilizarea drogurilor, în special în rândul tinerilor.

Metoda FAST

Există o metodă prin care se pot recunoaște mai ușor simptomele unui AVC. Prescurtată FAST, metoda este folosită pentru diagnosticul AVC în regim de urgență. Ea a fost stabilită în anii ’90 de personalul medical al serviciului britanic de ambulanță și este utilizată astăzi ca metodă de educare a populației, pentru că este un sistem foarte eficient de recunoaștere a simptomelor unui AVC atât la propria persoană, cât și la cei din jur.

„Acronimul oferă patru indicii ale atacului cerebral, astfel: F – Face– se referă la față căzută pe o parte. Verifică acest simptom cerându-i persoanei afectate să zâmbească; A - Arms – slăbiciunea brațelor. Verifică acest simptom cerându-i persoanei afectate să ridice ambele brațe și să le mențină ridicate câteva secunde; S – Speech – dificultăți de vorbire. Verifică acest simptom cerându-i persoanei afectate să repete o propoziție sau să răspundă la o întrebare; T – Time – dacă cele 3 simptome de mai sus sunt prezente, este timpul să suni serviciul medical de urgență pentru ajutor”, arată ghidul recomandat de medici. 

Persoanele care ignoră semnele pot rămâne cu sechele pe viață, deoarece în primul minut  de la producerea accidentului vascular cerebral mor sute de mii de neuroni. De aceea, intervenția medicală în primele ore este vitală.

„Dacă ajunge în spital în fereastra utilă, adică în primele patru-șase ore, se poate face tromboliză intravenoasă și se dizolvă acel cheag de sânge. Dacă vorbim de pacienți care ajung în spital peste această fereastră utilă, se mai poate face trombectomie mecanică, adică se introduce un sistem prin interiorul vasului, care aspiră acel cheag de sânge, astfel încât să permită sângelui să pătrundă din nou în vasele respective și să hrănească creierul”, conchide medicul Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iași.