Cele trei valori care lipsesc din sistemul sanitar, enumerate de neurochirurgul Lucian Eva: „Onestitatea, transparența și empatia“
0Evoluţia tehnologiei a dus la tratamente revoluţionare în domeniul medical, însă nu doar banii fac diferența, ci și trei aspecte care țin de construcția medicului ca om: etica, morala și bunătatea.
Spitalul de Neurochirurgie de la Iași și-a consolidat reputația de centru de excelență în tratarea cazurilor complexe de neurochirurgie. Mulți pacienți vin din alte zone ale țării și chiar din străinătate, pentru a se trata la Iași, iar multe dintre cazuri ajung în capitala Moldovei fără speranțe, tocmai pentru că în alte unități medicale li se spune că boala lor nu poate fi tratată. În decursul unui singur an de funcționare a Laboratorului de Radiochirurgie Stereotactică de tip Leksell Gamma Knife din cadrul spitalului de la Iași, au fost marcate realizări impresionante în domeniul medical.
De la deschidere, această unitate medicală inovatoare a adus speranță și vindecare în viața a peste 600 de pacienți cu tumori pe creier. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, managerul spitalului, conf. univ. dr. Lucian Eva, reputat medic neurochirurg, a explicat ce înseamnă această operație-minune, dar și care sunt pilonii unui sistem de sănătate de excelență.
„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, este Iașiul în momentul de față un centru de excelență în tratarea cazurilor complexe de neurochirurgie?
Conf. univ. dr. Lucian Eva: Neurochirurgia prin ea însăși, ca specialitate, este o ramură performantă a medicinei. Și trebuie să spun că în ultimii ani, nu doar la noi în țară, ci în lume, a beneficiat de un aport tehnologic fantastic. Această specialitate presupune foarte multă finețe a gesturilor chirurgicale și foarte multă imagistică de înaltă calitate, mă refer aici la explorări pentru a pune un diagnostic corect și ulterior pentru a trata corect acea afecțiune. Și, da, Iașiul dă astăzi, pe partea de neurochirurgie cel puțin, dă un semnal evident de performanță în sistemul sanitar din România, care, în ciuda acuzelor care i se aduc, să știți că a beneficiat în ultimii ani de un aport tehnologic masiv. Nu sunt bani în sistemul sanitar așa cum am dori noi să fie, dar să știți că niciun sistem sanitar din lume nu are suficienți bani pe cât ar dori profesioniștii din sistem. Cu toate acestea, el reușește să trateze pacienții într-un timp relativ scurt față de alte sisteme care sunt, să spunem, extrem de echilibrate din acest punct de vedere.
Nu banii salvează
- Mulți pacienți vin din alte zone ale țării pentru a se trata la Iași, iar multe dintre cazuri ajung aici fără speranțe, asta după experiența pe care au avut-o în alte unități medicale. Ce îi spuneți prima dată pacientului care ajunge fără speranțe în unitatea medicală de la Iași?
Sistemului sanitar din România nu îi lipsesc banii, dotările sau resursa umană foarte bine pregătită, ci îi lipsesc trei chestiuni foarte simple: onestitatea, transparența și empatia față de pacient. În momentul în care reușești să pui toate aceste trei lucruri într-un coș, adunate cu resursa financiară, umană și competență profesională, rezultatul va fi cel pe care pacientul îl așteaptă.
Acum, să vă răspund la întrebare: pacientului care ajunge fără speranțe la noi în spital îi spun, dacă consider că boala cu care se prezintă poate fi tratată la noi în clinică, să uite tot ce i s-a întâmplat până acum și să o luăm de la capăt din punctul în care ne aflăm.
Trebuie să recunosc că în spatele acestor cuvinte aparent simple se ascunde o muncă colosală a unei echipe medicale ajunsă la o maturitate profesională, care a permis implementarea unor tehnologii de înaltă performanță și care nu este la îndemâna oricărui spital, iar ultima este această Radiochirurgie de tip Gamma Knife. A fost acum recent un soi de simulare a reacției în ceea ce privește un accident nuclear și au venit cei care se ocupă cu radiațiile nucleare, pe partea de securitate, din cam toate țările Europei și din America. Mulți dintre ei erau curioși cum arată un asemenea sistem de radiochirurgie, chiar și cei din America, pentru că nu văzuseră în viața lor.
Ce vreau să spun este că, pentru a putea face performanță în acest fel, trebuie să ai o echipă medicală matură, nu numai banii contează. Pentru că degeaba ai bani, dacă nu reușești să faci acea echipă să înțeleagă rolul acelei tehnologii în tratamentul pacientului.
- Apropo de empatie, despre care ați amintit: ce simțiți în sala de operație, când știți că viața unui om este în mâinile echipei dumneavoastră?
Am să fiu sincer. Să știți că sunt momente în care simt că nu pot intra în sala de operație în ziua respectivă. Și îi spun fix așa pacientului: că nu am o stare sufletească bună. Deși nu sunt o persoană religioasă, nu sunt dus prea mult la biserică, dar cred în Dumnezeu, în sala de operație devine atemporal totul, pentru că fiecare persoană care intră acolo are un singur scop: să ajute pacientul. Lucrurile se desfășoară într-un ritm pe care mi-e greu să îl descriu. Nu-mi dau seama când trece o oră, când trec două-trei.
Senzația este că timpul se oprește în loc, că centrul universului îl reprezintă pacientul. După ce am avut eu o experiență personală medicală și am stat pe o masă de operație, văd lucrurile într-un alt mod. Îmi doresc ca toți pacienții să fie tratați uman, chiar dacă nu sunt soluții medicale. Dacă ești uman cu semenul tău, care vine la tine într-o etapă a vieții în care are nevoie de ajutor, restul vine de la sine. Vindecarea este altfel atunci. Se creează o legătură între pacient și medic, pentru nivelul de cunoaștere al simțurilor pe care le știm noi. De altfel, se spune că există niște neuroni în oglindă, cu ajutorul cărora noi empatizăm. Cam asta simt eu în sala de operație. Este o energie divină care se creează, iar noi suntem părtași la acest proces de vindecare a pacientului.
Neamul, cartea și creierul
- Analizând puțin medicina la nivel mondial, unde ne aflăm astăzi?
Încă suntem departe, cu toată onestitatea vă spun, pentru că mai sunt multe lucruri de făcut. Noi, de exemplu, avem acum un proiect prin care vrem să dezvoltăm un tip de radiochirurgie care poate trata orice leziune existentă în corp. Este un braț robotizat. Apoi, există terapiile moleculare, care se aplică în diverse patologii. Sau nanoparticulele, cu ajutorul cărora se poate ajunge în ținta respectivă, pentru a duce un medicament. Deci mai e mult pentru a ajunge la nivelul medicinei mondiale. În 1938, la o întrunire cu prim-miniștrii la Paris, Nicolae Iorga spunea, printre altele: „Un neam se ridică cu cartea, cu plugul, cu instituții, cu moravuri și, mai ales, cu respect față de cei ce ne-au făcut ce suntem astăzi“. Haideți să privim așa: unde e cartea? Unde e plugul? Unde e munca? Unde sunt instituțiile puternice? Dar etica și onestitatea?
- Domnule doctor, cum să avem grijă de sănătatea creierului? Pentru că sănătatea noastră nu se rezumă doar la aspectele fizice, ci și la starea noastră emoțională și mentală.
Eu spun mereu că, de fapt, creierul nu este un organ, ci o minune, un har. Creierului îi place foarte mult să alerge, e ca un copil curios. Nu îi refuzați informația, indiferent de ce natură este ea. Îi place să citească, să stea în natură, să asculte muzică și să mănânce corect, fără excese. Creierul nu face diferența între realitate și imaginație, nu în sensul în care nu deosebește un pahar de un copac, ci în sensul în care își formează rețele neuronale noi, doar dacă respectiva persoană își imaginează ceva. În 21 de zile se va crea o rețea neuronală stabilă, procesul se numește învățare hebbiană. Are și revers, dacă acel gest sau gând nu îți mai trece prin cap, neuronii vor destructura acea rețea. E foarte important ce îți trece prin cap. Se spune că multe dintre gândurile care ne trec prin cap zilnic nu sunt ale noastre. Bun. Și care știm care e gândul nostru? Simplu. Gândul care e al tău îți creează o stare de bine. Atenție cu ce gând adormi noaptea, pentru că pe gândul acela va lucra creierul toată noaptea. Creierul nu doarme, el e activ. Subconștientul este un soldat care ascultă de ordine. Dă-i hrană creierului, dă-i să citească, are nevoie de informație. Astea duc la un creier sănătos. Dar atenție, orice exces dăunează sănătății creierului, inclusiv cel intelectual.
Dacă motivația medicului se suprapune peste motivația spitalului, lucrurile sunt împlinite
- Aș vrea să înțelegem mai exact ce este radiochirurgia de tip Gamma Knife, care face minuni la Iași de un an și două luni. I se mai spune și „prelungirea mâinii neurochirurgului“.
Este o revoluție în specialitatea noastră, pentru că este un sistem dedicat neurochirurgiei. Implementarea proiectului de radiochirurgie de tip Gamma Knife la Iași este un succes. Dar nu a fost simplu. După 13 ani de administrație și cam 50 de viață, am înțeles că România este și țara mea, și că am și eu un cuvânt de spus. Mai mult, e și țara pacienților, și au și ei un cuvânt de spus. Din păcate, au fost multe opreliști. Cel mai greu nu a fost să obțin banii, ci lupta cu oamenii din sistem.
- De ce credeți că au făcut asta?
La început am crezut că e rea-voință. Au fost discuții dure – mă refer la avize aici. Mi-am dat seama că, de fapt, a fost neînțelegerea lucrurilor. Neînțelegerea a ceea ce înseamnă acest tratament. Și e foarte bine să explic și astăzi ce înseamnă Radiochirurgie de tip Gamma Knife. Chirurgie înseamnă că rezultatele sunt similare sau identice cu o intervenție chirurgicală clasică. Stereotaxie înseamnă un câmp cu repere fixe, deci să atingi o țintă, prin diverse mijloace, de data aceasta cu radiații nucleare de tip Gamma, într-un câmp cu repere fixe. Sistemul dispune de 192 de surse de radiații Gamma, care sunt așezate la 270 de grade în jurul capului pacientului, în spatele unor tuburi. Aparatul are un sistem de inteligență artificială, astfel încât reușește, pe niște criterii foarte clare, să coloreze acea tumoră, o delimitează de țesutul din jur, iar aparatul împreună cu acest soft de inteligență artificială, coordonat de medic, stabilește ce tuburi utilizează în acel caz.
Eroarea este de 0,03 milimetri. Este cel mai performant sistem de radiochirurgie stereotactică existent astăzi în lume. Rezultatele pe termen mediu și lung arată că usucă acele leziuni. Cele mai bune rezultate se obțin în metastazele cerebrale, adică acele tumori care ajung la creier din cauza unor cancere situate în alte organe, cum ar fi cancerul pulmonar. Acești pacienți trăiesc o dramă. Am avut cazuri de pacienți care aveau 20-30 de metastaze cerebrale, nici nu știai pe care să o operezi în momentul respectiv – pacienți tineri, atenție! Printr-o iradiere etapizată, câte o sesiune la trei săptămâni, tumorile dispar ca și cum n-ar fi fost vreodată acolo. Când le-am prezentat colegilor mei, la un congres național, concluzia mea – chirurgia convențională nu mai este indicată în metastazele cerebrale – toți au rămas uimiți.
Operațiune-minune, decontată de CNAS
- Câți pacienți au fost tratați la Iași cu această tehnologie?
Într-un an și două luni am tratat aproximativ 600 de pacienți și am făcut cam 900 de iradieri. Noi am introdus în România iradierea etapizată sau iradierea fracționată.
- Este un tratament decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate?
Da, acum se decontează. Deci pacienții care sunt asigurați nu plătesc această intervenție. Suma este între 5.000 și 7.000 de euro, care este rezonabilă comparativ cu prețurile din alte clinici din străinătate.
- Cum v-a schimbat viața profesională acest tip de tratament?
În momentul de față, noi avem toate modalitățile de tratament în ceea ce privește majoritatea bolilor sistemului nervos central, iar asta îți dă o siguranță ție, ca profesionist. Știi că poți să duci pacientul într-o sală de operație unde ai dotare maximală (microscoape, tot felul de sisteme) și ești liniștit că dacă, de exemplu, ai presiunea de a scoate întreaga tumoră și după operație mai rămâne un rest, poți să îi faci radiochirurgie de tip Gamma Knife. Sau îi faci inițial radioterapie și ulterior îl operezi. Ai monitorizare electrofiziologică în sala de operație, să știi dacă zona respectivă din creier este funcțională – pacientul mișcă mâna sau piciorul, sau poți să faci chirurgia pacientului treaz, îl trezești în timpul intervenției, pentru că ai și psiholog și o anestezie specială. Sunt multe, dar a fost nevoie de 13 ani de administrație ca lucrurile să ajungă la această maturitate.
Un alt lucru important pe care vreau să îl punctez este că majoritatea echipei medicale este reprezentată de tineri: între 30 și 50 de ani. Ceea ce înseamnă că ai și disponibilitatea de a munci peste programul de lucru, dezinteresat.
Făcând administrație de peste zece ani, am realizat că un cadru medical are propria lui motivație și degeaba încerc eu să îi induc o motivație. Dacă motivația lui se suprapune peste motivația spitalului, atunci lucrurile sunt împlinite. Și am făcut în așa fel în acești ani încât resursa umană care vine la spital să se suprapună cu interesele, obiectivele și motivația spitalului.
Se încarcă comentariile...
