Supărare după anunțarea măsurilor de reformă în Sănătate: „Cum se măsoară performanța între secții?”
0Măsurile de reformă anunțate în Sănătate au iscat primele reacții. Sindicatele nu vor să audă de tăieri de sporuri, plata în funcție de performanță sau desființarea de centre de permanență. Stoparea migrației de la stat la privat, pe de altă parte, este așteptată de șefii spitalelor, dar sunt rezerve că se va și reuși implementarea.
O serie de măsuri anunțate în programul de guvernare pentru a se stopa risipa și a acoperi golurile din sistemul de stat sunt deja văzute cu ochi critic de sindicatele din sănătate. Federația SANITAS numește programul de guvernare - „program de pauperizare” și sancționează faptul că măsurile de criză în România înseamnă de fiecare dată tăieri de la lucrători și taxe noi pentru cetățenii onești.
Plata în funcție de performanță și optimizarea sporurilor personalului din spitale în funcție de numărul de servicii medicale acordate este o idee care i-a supărat tare pe sindicaliști. Cum se va măsura performanța, vor să știe aceștia, precizând totodată că au solicitat clarificări, dar că acestea nu li s-au acordat.
„Vor începe să externeze la greu, doar pentru a-i reinterna la câteva ore distanță”
„Vor număra externări, internări și vor decide că acolo unde sunt cele mai multe, salariile vor fi cele mai mari? Chestiunea este simplu de reglat în spitalele mici unde vor începe să externeze la greu, doar pentru a-i reinterna la câteva ore distanță! Am cerut clarificări și nimeni nu le-a oferit. Discursul clasei politice repetă obsesiv: performanță, performanță, dar fără să ne explice și nouă, profesioniștilor din Sănătate, ce înseamnă mai precis. Am atras atenția în repetate rânduri că plata în funcție de performanță este dificil de implementat corect. Se poate ajunge la abuzuri serioase în care doar anumiți medici care sunt loiali conducerii politice vor primi acea plată în funcție de performanță”, atrage atenția Federația Sanitas, într-o postare pe Facebook.
Va fi greu de cuantificat activitatea între secții, spun sindicaliștii. „Cum se măsoară performanța între secții: dermatologie vs ATI sau cardiologie vs nefrologie? Cum se măsoară performanța în serviciile paliative sau în cele medico-sociale? Cum se măsoară performanța în medicină de familie? Mai apoi cum se măsoară performanța între spitalele mari care duc greul și cele din teritoriu? Cum se măsoară performanța între ATI dintr-un oraș mic și aceeași secție de la Spitalul Universitar București?”, vor să știe lucrătorii din sistemul sanitar.
„Acum este clar! Vreți să ne luați din sporuri!”
Optimizarea sporurilor, o altă măsură care figurează și aceasta în planul de guvernare, se va traduce într-o tăiere de sporuri, se tem sindicatele.
„Cum adică optimizarea sporurilor? Nu spuneți direct reducerea, chiar dacă la asta vă referiți! Am înțeles din discursul public că deranjează că sporurile pot ajunge până la 85%. Nu, nu vă refereați la Administrație Publică, deoarece acolo sunt plafonate la 1.500 lei și nu depășesc 15% pentru condiții vătămătoare. Vă refereați la noi, dar o spuneați printre dinți! Acum este clar! Vreți să ne luați din sporuri! Nici noi nu vrem sporuri, în locul lor vrem salarii corecte și normalizarea condițiilor de muncă (deși știm că nu se poate în SĂNĂTATE). Și nici nu vrem să lucrăm noaptea sau în zilele în care toți ceilalți „ies la o bere”, dar boala nu lovește doar ziua, în zilele lucrătoare, iar noi trebuie să asigurăm continuitatea acestui sistem”, spune SANITAS.
Închiderea centrelor de permanență din localitățile urbane în care există și spitale – o măsură cu care, de altfel, chiar în comentariile postării, mulți se arată de acord – este și aceasta criticată. Dacă se coroborează cele două măsuri expuse – reducerea cu 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă și închiderea centrelor de permanență, riscurile sunt enorme, spun sindicaliștii.
„Aveți în vedere și numărul de cetățeni ce trebuie să moară până în 2030? Unii de foame (cei ce rămân fără locuri de muncă) iar alții cu zile (cei ce nu mai au unde să se trateze). Cum puteți să sugerați reducerea centrelor de permanență din mediul urban când afirmați că este nevoie de o creștere a medicinei de prevenție? Centrele de permanență pot atrage o bună parte din cazurile benigne care ajung la UPU/CPU”, precizează SANITAS. Se dă exemplul centrelor de permanență care funcționează în vestul țării și care, ar arăta-o cifrele, „reduc presiunea fix de pe spitale publice și oferă îngrijire mai rapidă, dar și mai ieftină”.
Multe alte întrebări ar avea de pus, mai precizează sindicaliștii. Aceștia vorbesc în final de lipsa dialogului social de care s-au lovit.
„Consultările au fost doar fictive, din nou am fost ignorați. Ne-am săturat să ne lăsați să așteptăm, uneori cu speranța că „cei noi” vor desfășura un dialog social real, iar la capătul așteptării, în loc de dialog și soluții reale, în comun agreate, să primim <măsuri inevitabile> pe care nu le mai putem combate! Și, apropo, pe ușile unor furnizori de servicii scrie: <Respectați personalul, este mai greu de găsit decât clienții!>. Luați aminte la acest îndemn, stimați guvernanți, pentru că nu este departe ziua în care același lucru va scrie pe ușile spitalelor!”, mai spun reprezentanții Federației Sanitas.
Semnale de alarmă similare trag și reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.
Și lor anumite măsuri li se par „problematice”. „Reducerea sporurilor pentru angajații din spitale care au datorii” este o formulare ambiguă, semnalează sindicaliștii, iar plata „în funcție de performanță” pentru medici nu poate fi luată în discuție, ci se poate vorbi doar de „plata suplimentară în funcție de performanță”.
Stoparea exodului către privat, măsura de care ar avea nevoie spitalele
Măsura care ar urma să afecteze sectorul privat de sănătate - sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minimum 80% din personalul angajat sa fie angajați cu normă întreagă – este, pe de altă parte, așteptată de șefii spitalelor publice. Aceștia se confruntă în ultima perioadă cu o criză foarte mare de medici specialiști, în multe specialități remaireușind să acopere gărzile, iar migrarea medicilor către mediul privat (unde veniturile sunt mai mari și unde nu se confruntă cu burnout-ul) ar fi principala problemă. „Ar trebui recunoscut că privații se dezvoltă pe spinarea sistemului public. Această delimitare ar ajuta sistemul public, însă depinde de cum aceste măsuri vor fi puse în practică”, spun cei care caută soluții disperate să poată asigura continuitate în oferirea de servicii medicale în spitalele publice.
Elaborarea unor reglementări care să treacă de avizul de constituționalitate și gestionarea presiunii sociale sunt de acum hotărâtoare. Pachete de beneficii pentru medicii care aleg sistemul public ar putea fi de asemenea de ajutor, iar cei care au reușit să vină cu plăți suplimentare confirmă că astfel de măsuri sunt eficiente.
La Spitalul Județean de Urgență Slatina s-a reușit din acest an acordarea unor stimulente medicilor rezidenți care vin și fac aici gărzi, astfel că la plata de aproximativ 300 lei/gardă, cu sprijinul Consiliului Județean, se mai acordă alți 1.000 lei, iar gărzile au devenit atractive pentru tinerii medici.
La Spitalul Orășenesc Corabia în schimb, un spital mic, unde deficitul de medici este o problemă nu doar pentru acoperirea gărzilor, ci și gradul de ocupare a paturilor depinde de asta, ar fi nevoie de mai mult. Managerul Marian-Petre Ilin spune că o mare problemă este cea legată de prezentarea rezidenților la post, o chestiune care ar trebui reglementată la nivel de sistem. Rezidenți plătiți de spital pe toată perioada studiilor, „care n-au fost în spitalul nostru o zi”, transmit la finalul stagiului că au ales să profeseze în alt spital. „Problema este că eu în structură am postul ocupat. Am medic, dar de fapt nu am medic”, semnalează managerul.
Se încarcă comentariile...
