România, în criză de vaccinare. Rujeola se extinde, iar neîncrederea pune vieți în pericol

Cazurile de rujeolă din Europa au atins anul trecut un record pentru ultimii 25 de ani, iar România a fost țara cea mai afectată: a înregistrat 13.000 din cele aproximativ 18.000 de cazuri înregistrate între iunie 2024 și mai 2025 în Spațiul Economic European. Epidemiologul Daniela Gafița a mers în satele izolate din nord-estul României , în speranța de a educa comunitățile cu privire la riscurile rujeolei. Ea a întâlnit frecvent părinți care ezită să-și vaccineze copiii.

România are cea mai scăzută rată de vaccinare împotriva rujeolei din UE FOTO Arhivă

Cazurile de rujeolă din Europa au atins anul trecut un record din ultimii 25 de ani, iar România a fost țara cea mai afectată: a înregistrat 13.000 din cele aproximativ 18.000 de cazuri înregistrate între iunie 2024 și mai 2025 în Spațiul Economic European, care include membri ai UE, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia, notează France 24.

Boala a reapărut și la nivel global, Statele Unite confruntându-se cu cea mai gravă epidemie din ultimii 30 de ani, alimentată parțial de dezinformarea anti-vaccinare care a circulat pe rețelele de socializare de la pandemia de Covid-19.

În linia întâi: campania de convingere a unui medic epidemiolog

În ciuda scepticismului larg răspândit față de vaccinuri în România, epidemiologul Daniela Gafița și colegii ei de la departamentul local de sănătate nu sunt descurajați în misiunea lor de a răspândi mesajul imunizării.

„Încercăm să recuperăm puțin câte puțin ceea ce am pierdut în ultimele decenii, când situația era încă sub control”, a spus femeia în vârstă de 52 de ani.

România are cea mai mică rată de vaccinare din UE, de 62%, departe de 95%, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care este necesar pentru un control eficient.

Epidemia care reaprinde vechi traume

Este o luptă pe mai multe fronturi, nu doar din cauza sărăciei, ci și a accesului limitat la asistență medicală și a zvonurilor persistente că vaccinarea provoacă autism.

„Am auzit că vaccinul este periculos”, a spus o femeie, care a refuzat să-și dea numele, în satul Răucești.

Elena Armenia, care locuiește și ea în satul cu 7.500 de locuitori, a declarat pentru AFP că nu dorește ca cel mai mic copil al ei să fie vaccinat după ce a citit online „despre o legătură cu autismul”, o concepție greșită care a fost infirmată de comunitatea științifică.

„Frica mi-a intrat în minte și nu o pot înlătura”, a spus femeia în vârstă de 34 de ani.

Copiii vecinilor ei au ajuns recent la spital după ce au contractat rujeolă, o boală contagioasă care provoacă febră, simptome respiratorii și erupții cutanate - dar poate duce și la pneumonie, inflamație a creierului și chiar moarte.

România a raportat opt decese cauzate de rujeolă, între iunie 2024 și mai 2025. În iulie, un copil a murit în Marea Britanie, iar trei decese au fost înregistrate în Statele Unite în acest an.

Medicul de familie Monica Apostol a declarat pentru AFP că este mai puțin optimistă decât unii dintre colegii săi cu privire la creșterea în curând a ratei de vaccinare din România.

„Mă lovesc de un zid”, a spus ea despre numeroasele conversații cu părinții.

Antivaccinismul, un vector politic

Mai mulți factori au contribuit la scăderea ratelor de vaccinare și, ulterior, la reapariția rujeolei în România, unde vaccinurile sunt oferite gratuit, dar nu sunt obligatorii.

Milioane de români, inclusiv mulți profesioniști din domeniul sănătății, au părăsit țara după sfârșitul comunismului în 1989. Mai mult, țara a cunoscut perioade de penurie de vaccinuri, dar și un sistem de sănătate subfinanțat și o lipsă tot mai mare de încredere în autorități.

Curentul antivaccinist a prins contur în România încă din 2008, odată cu eșecul campaniei pentru vaccinarea anti-HPV. La vremea respectivă, Biserica Ortodoxă, alături de alte culte, a alimentat teama că vaccinul ar duce la infertilitate.

În timpul pandemiei de Covid, personalități publice din România, dar și din întreaga lume, au început să lanseze sau să susțină campanii anti-vaccinare, președintele SUA, Donald Trump, numindu-l pe Robert F. Kennedy Jr. în funcția de secretar al Sănătății, în ciuda sprijinului său pentru teoriile conspirației anti-vaccinare.

Extrema dreaptă din România a profitat, de asemenea, de furia față de măsurile stricte legate de pandemie și a început să promoveze convingerile anti-vaccinare.

Liderul extremei drepte, George Simion, care a fost în fruntea primului tur al alegerilor prezidențiale din mai, înainte de a pierde în al doilea tur, a declarat că părinții ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă își vaccinează copiii sau nu.

Președintele pro-european Nicușor Dan a cerut recent autorităților să își intensifice eforturile pentru a „recâștiga încrederea oamenilor” și pentru a combate un potop de teorii ale conspirației și știri false care a erodat încrederea.

„Alegerile recente au arătat că campaniile de dezinformare sunt conduse într-un mod extrem de profesionist”, a declarat Gindrovel Dumitra, coordonator pentru vaccinări la una dintre principalele asociații ale medicilor din România.

Confruntat cu o situație „scăpată de sub control”, colega sa Gafiță pledează pentru reguli mai dure la nivel național, inclusiv pentru necesitatea vaccinării copiilor pentru a putea merge la școală.

„Chiar dacă astfel de măsuri sunt nepopulare și contrare a ceea ce își doresc mulți oameni”, a spus ea.

Rata de vaccinare, mult sub pragul de siguranță

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a evita reapariția rujeolei. România este departe: 78% dintre copiii între 9 și 11 luni au primit prima doză de ROR, iar doar 62% au primit-o pe a doua.

În unele județe, cum ar fi Arad, Satu Mare, Suceava sau Neamț, acoperirea este sub 50%. Această realitate contrazice speranțele autorităților, care au anunțat în septembrie 2024 că epidemia s-a încheiat. De fapt, datele arată o continuare accelerată a infectărilor, spitalizărilor și deceselor.

O boală preventibilă, dar mortală

Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli virale cunoscute. Deși adesea subestimată, poate duce la complicații severe: pneumonie, encefalită, orbire, sau chiar moarte.

Supraviețuitorii pot rămâne vulnerabili la alte infecții, cu efecte debilitante pe termen lung. Iar toate acestea pot fi prevenite cu două doze de vaccin, sigure și gratuite.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, între 2000 și 2023, vaccinarea împotriva rujeolei a salvat viețile a 60 de milioane de oameni. În România însă, cei mai mulți copii mor de o boală care poate fi prevenită simplu.

Nevoia de reguli clare - propunere de soluții radicale

Epidemiologul Daniela Gafița pledează pentru măsuri mai ferme:

„Este nevoie de reguli clare, de exemplu ca vaccinarea să devină condiție pentru înscrierea la școală. Chiar dacă astfel de măsuri sunt nepopulare, ele salvează vieți”.

Totodată, românii urmează să vadă, cât de curând, noi mesaje de interes public privind vaccinarea, pe ecranele televizoarelor.

Mesajul „Vaccinarea previne apariţia unor boli grave. Vaccinarea este esenţială pentru sănătatea copilului tău” a fost gândit de Ana Măiță, președinta Asociației „Mame pentru Mame”, încă dinainte de pandemie, notează Europa Liberă.

Ea speră ca prin repetiție, mesajul să ducă la conștientizarea faptului că vaccinarea e importantă, la fel cum a fost și mesajul privind alăptarea copiilor.

„Dacă nu facem nimic ca stat, situația se va înrăutăți. Vedem că avem 30% rata de vaccinare a copiilor în nordul țării, acolo unde sunt foarte influente bisericile protestante”.

Contrar curentelor anti-vacciniste, Ana Măiță crede că „vaccinarea este până la urmă o decizie politică”.