România, campioană la infecții intraspitalicești. Procentul infecțiilor nosocomiale a crescut în ultimii cinci ani cu 180%

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor anunță că la nivel european există o creștere spectaculoasă a rezistenței la antibiotice de ultima generație în ceea ce privește anumite enterobacterii. Printre acestea E.coli și Klebsiella pneumoniae. Acest lucru reprezintă, spun oficialii europeni, o problemă gravă de sănătate publică și o amenințare pentru siguranța pacienților din Europa dar și din întreaga lume. 

Infecțiile nosocomiale, pericolul care pândește în spitalele din întreaga Europă. Arhivă

Când antibioticele de ultimă generație nu mai sunt eficace, înseamnă că nu mai rămâne niciun antibiotic cu care să poată fi tratat pacientul, ceea ce face ca infecțiile cu germeni intestinali să fie potențial letale. 

Bacteria klebsiella pneumoniae, de exemplu, se găsește în intestin și, de obicei, nu este periculoasă. Totusi, dacă ajunge în alte părți ale corpului, poate cauza probleme serioase. Aceste bacterii pot provoca diverse infecții, printre care pneumonie, infecții sanguine sau meningită. Din păcate însă aceste boli cauzate de Klebsiella nu mai pot fi tratate, căci bacteria nu mai reacționează la antibiotice. 

Motivul? „Persoanele care vin la spital cu diferite infecții primesc antibiotice foarte tari. Dar acele antibiotice acționează inclusiv pe tractul digestiv, unde sunt prezente enterobacteriile. Moment în care unele dintre aceste enterobacterii mor, iar altele încep să dezvolte rezistență”,  a explicat pentru „Adevărul” dr. Mihai Negrea, medic epidemiolog în cadrul Spitalului Clinic de Urgență din Târgu Mureș.

Dacă un astfel de pacient, care a dezvoltat rezistență, contactează Klebsiella luată de la un alt pacient sau după ce a intrat în contact cu obiecte contaminate, el riscă să-și piardă viața. „Pentru că nici măcar antibioticele de ultimă generație, cum sunt carbapenemele, nu-și mai fac efectul în lupta împotriva acestor bacterii intestinale”, continuă medicul.

Vestea proastă este că în România, în ultimii cinci ani, procentul persoanelor infectate cu Klebsiella a crescut cu 180%, potrivit informațiilor oferite de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.  Și INSP ne furnizează date: potrivit instituției, rata infecțiilor invazive a crescut de la 13% în anul 2012 la 54% în anul 2021, pentru spitalele din care se colectează date. 

Cum se transmite Klebsiella

Cum se contactează bacteria? Prin sonde urinare, catetere, dispozitive medicale care nu au fost igienizate și dezinfectate. De precizat este faptul că infecția nu poate fi transmisă prin aer, ci doar prin contactul direct cu persoanele infectate sau prin expunerea la surse contaminate. „Bacteria poate pătrunde în organism prin intermediul unei leziuni la nivelul pielii sau în mediul intraspitalicesc, prin utilizarea echipamentelor medicale contaminate, precum tuburile pentru intubare, cateterele și ventilatoarele etc”, mai spune medicul Negrea.

„De exemplu, un pacient cu infecție urinară generată de Klebsiella se prezintă la spital, este internat, tratat dar, pentru că spitalul nu ia măsuri de izolare, el transmite bacteria mai departe altor pacienți.  Sau chiar lui însuși căci bacteria poate migra din tractul urinar în plămâni, în sânge etc. În momentul în care îi scade imunitatea, omul poate muri de pneumonie, meningită, sepsis etc”. 

Ce măsuri de prevenție trebuie luate?

Spitalele ar trebui să ia măsuri de siguranță pentru limitarea extinderii acestei bacterii. „În primul rând, ar trebui, prin screening, să fie identificate toate persoanele cu rezistență, dar și cele purtătoare ale bacteriei. Apoi, acestea din urmă ar trebui să fie izolate în așa fel încât să n-o transmită mai departe celor cu imunitate scăzută. Acești pacienți infectați ar trebui să stea în același salon, iar personalul medical să fie unul dedicat. Să se folosească materiale de unică folosință, să existe o dezinfectare riguroasă a ustensilelor în așa fel încât bacteria să nu se extindă și în alte secții sau saloane”, continuă epidemiologul Negrea. 

Potrivit INSP,  se estimează că în anul 2019 infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice au provocat în mod direct  1,27 milioane de decese și au contribuit la aproape 5 milioane de decese la nivel mondial.