Prediabetul. Riscurile de a ajunge la diabet zaharat de tip 2

0
Publicat:

Ani înainte de a fi diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2 mulți dintre pacienți suferă de așa-numitul prediabet, fără să știe. Prof.dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriție și boli metabolice, explică ce ar trebui să facă un pacient cu prediabet pentru a evita diabetul zaharat de tip 2.

Foto: Arhivă
Foto: Arhivă

Odată instalat, diabetul zaharat de tip 2 nu mai poate fi vindecat. Afecțiunea poate fi doar controlată prin medicație și schimbarea stilului de viață. Însă, depistată în stadiu incipient, încă din faza de prediabet, boala nu doar că ar putea fi întârziată, dar ar putea fi chiar evitată. Prof.dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriție și boli metabolice la Institutul de Diabet, Nutrișie și Boli Metabolice „Prof.dr. N.C.Paulescu” din București, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, explică ce înseamnă prediabet și cum poate fi evitată instalarea diabetului zaharat de tip 2.

Adevărul: Care este definiția pe care o dau experții prediabetului?

Prof.dr. Cristian Serafinceanu: Prediabetul este o așa-zisă stare de risc pentru diabetul zaharat de tip 2. Și poate fi definit în trei moduri: unu ar fi o glicemie bazală – deci, dimineața pe nemâcate – între 100 și 120 de miligrame/decilitru; al doilea, dacă se face un test de toleranță orală la glucoză – adică se bea o cantitate de 75 de grame de glucoză în soluție apoasă – și glicemia după două ore este între 140 și 199 de miligrame/decilitru. Și a treia este hemoglobina glicozilată – o măsură a glicemiei mediii din ultimele două-trei luni – și este între 5,7 și 6,4. Toate acestea înseamnă prediabet. Aceste valori se situează între cele normale și cele care indică instalarea diabetului zaharat de tip 2.

Care este prevalența prediabetului în populația adultă?

Nu există o statistică a prevalenței prediabetului în populație și nici câte persoane care au prediabet ajung să dezvolte și diabet zaharat de tip 2. Cel mult, putem să facem niște estimări. În principiu, putem spune că atâți pacienți câți avem diagnosticați cu diabet, cam tot atâția sau mai mulți au prediabet. Dar un screening care să dovedească prevalența prediabetului în populația adultă nu a făcut nimeni. Probabilitatea de a face diabet este mai mare decât în populația generală, dar ține în primul rând de managementul factorilor de risc. Și în special, managementul obezității și a dislipidemiei, hipertensiunii – este așa-numitul sindrom metabolic. Acesta cuprinde prediabetul, hipertensiunea, dislipidemia. Dacă acești factori de risc sunt tratați, atunci se poate preveni apariția diabetului.

În ce constă tratamentul în această fază?

Tratamentul este medicamentos, cu un medicament - Metformin - pentru care s-au făcut studii de prevenție. Are eficiență bună, cam 30-40% incidență mai scăzută, comparativ cu neadministrarea lui. Dar și mai bună prevenție este prin optimizarea stilului de viață. Aceasta înseamnă exercițiu fizic, dietă, reducerea greutății, urmărirea dislipidemiei și a hipertensiunii.  În acest caz, eficiența este mai mare - 50-55%. Dacă compari incidența de cazuri noi apărute într-un an pe cele două direcții – cei care reușesc să obțină optimizarea stilului de viață, comparativ cu cei care nu, și au prediabet, atunci cam cu 50-55% e mai bine cu optimizarea stilului de viață. Optimizarea stilului de viață este tot un tratament care ar trebui prescris de medicul diabetolog. Specialitatea noastră este diabet, nutriție și boli metabolice.

Optimizarea stilului de viață

Ce înseamnă optimizarea stilului de viață?

Cuprinde dieta, un program structurat de exerciții fizice – în așa fel încât să se obțină un control al greutății – igiena somnului, renunțarea la fumat sau la toxice.

Persoanele diagnosticate cu prediabet au adesea și boli cardiovasculare?

N-aș spune adesea. Dar da, este ceea ce noi numim complex cardio-reno-metabolic. Adică riscul de boală cardiovasculară și de boală cronică de rinichi este mult mai mare pentru pacienții care au diabet de tip 2, prediabet sau sindrom metabolic.  Dar nu este obligatoriu să aibă boala cardiovasculară. În general, cam 20% dintre ei au boală cardiovasculară.

Considerați că medicii de familie ar trebui instruiți mai bine pentru a trimite mai rapid la diabetolog persoanele aflate la risc?

Sigur că da. Ideea e următoarea: e mult mai ușor de spus decât de făcut. În principiu e foarte ușor de diagnosticat prediabetul. În primul rând, dacă te uiți la un pacient și vezi că este supraponderal sau obez, dintr-o dată riscul este foarte mare să aibă și o tulburare a metabolismului glucidic. Și atunci, o glicemir matinală poate să-ți spună dacă are între 100 și 125, vorbim despre prediabet sau să-i faci o hemoglobină glicozilată sau un test de toleranță la glucoză, cum spuneam. Să ne gândim că, în populația generală adultă obezitatea și supraponderea în total sunt cam 50-60%. Ceea ce este enorm. Gândiți-vă ce volum de muncă. Ar trebui pur și simplu oamenii să știe că dacă au o greutate mai mare, obezitate, hipertensiune, colesterolul crescut ar trebui să-și verifice și glicemiile.

Ar trebui să ceară medicului trimitere la analize de sânge? Din câte știu, hemoglobina glicozilată nu este decontată.

Hemoglobina glicozilată nu e obligatorie. De multe ori, o simplă glicemie poate fi suficientă. Și asta costă câțiva lei.

Câți din pacienții dvs. reușesc să-și optimizeze stilul de viață?

Asta este o problemă foarte mare. Optimizarea stilului de viață înseamnă o schimbare majoră în comportamentul omului. Alimentația, efortul, somnul, toate trebuie optimizate și e foarte dificil. Sigur, aici depinde foarte mult și de puterea de convingere a medicului și de educația generală și de educația pentru sănătate pe care o are pacientul respectiv. Dar să știți că există oameni care înțeleg despre ce este vorba, își doresc și chiar reușesc. E greu să spun procentual, nu sunt prea mulți, dar sunt.

După pandemie, tendința creșterii în greutate s-a accentuat foarte mult. Ce sfaturi aveți?

Trebuie să ne mișcăm tot timpul nu doar după ce am luat în greutate. Sunt câteva lucruri foarte complicate aici. Nu știu dacă ați observat dar jumătate din timpul oricărui om este dedicat discuțiilor despre greutate. Dar vorbitul nu scade greutatea. Deci, recomandarea ar fi în primul rând aceea de a fi atenți de unde-și iau sfaturile și tratamentul. Pentru că la ora actuală este o inflație de sfaturi nutriționale și, mai ales, să fie atenți la diete. Cea mai importantă mantra este să nu faci cură de slăbire! Curele de slăbire sunt o catastrofă. Pentru că, dietele foarte restrictive pe termen scurt, nu fac decât să atenționeze organismul asupra acestei injurii care este reducerea bruscă a aportului alimentar. Și organismul se adaptează, își modifică comportamentul alimentar, metabolismul și, după ce renunți să mai ții acea dietă – fie că ai ajuns la greutatea pe care ți-ai propus-o, fie că nu – după aceea, se crește mult în greutate și de obicei deasupra greutății de la care ai plecat. Deci, curele de slăbire definite ca diete restrictive pe un termen limitat, pe o țintă de greutate, sunt o catastrofă! Sunt complet contraindicate!

Și atunci?

Trebuie o dietă echilibrată, gândită de un expert, care, în general, să se refere la viața sănătoasă a individului respectiv. Să fie legată de un comportament alimentar sănătos. Și acea dietă trebuie ținută pentru toată viața. E ca și când te lași de fumat – o faci odată pentru totdeauna. Nu te lași de fumat de 10 ori pe an, în fiecare an! În primul rând trebuie eliminate obiceiurile proaste: mâncatul în picioare, la televizor, la computer. Dulciurile, combinațiile de dulciuri cu grăsimi. Combinațiile de sărat cu grăsime. Și pe lângă dietă trebuie și un program de exercițiu fizic. Dar atenție! Nu scazi în greutate cu execrcițiu fizic, mâncând ca de obicei. E o prostie. Pentru că ar trebui să alergi de la București până la Constanța ca să scazi în greutate cât mănânci în două zile. Exercițiul fizic este important pentru că menține o anumită compoziție a corpului – adică masa musculară și dă un anumit tonus și fizic și psihic, o anumită stimă de sine, să spunem. E foarte important din punctul acesta de vedere, dar nu trebuie să te axezi pe exercițiu fizic ca să scazi în greutate.

Sănătate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite