Pacienții cu astm pot avea o viață plăcută și productivă, dacă respectă tratamentul și recomandările medicului

Ideea că pacienții cu astm trebuie să evite activitatea fizică rămâne un mit. Mișcarea este prielnică pentru organism, în general, cât și pentru sănătatea plămânilor, aducând multe beneficii și pentru pacienții cu astm.

Deși astmul este o afecțiune cronică, boala poate fi ținută sub control. Atunci când urmează un plan adecvat de tratament, așa cum a fost prescris și respectă toate recomandările făcute de medic și vizitele la control, persoanele diagnosticate cu astm se pot bucura în continuare de ceea ce le place să facă. Inclusiv de sport. Acesta este și mesajul campaniei naționale de conștientizare a astmului sever "e-astm sever", sprijinită de echipa de handbal CSM București.

“Fiecare dintre noi, pe lângă serviciu sau activitățile zilnice, dacă are posibilitatea să facă orice fel de mișcare, o plimbare, e un lucru bun. Mișcarea este sănătate curată. Dincolo de partea fizică, sportul ne ajută și să fim bine din punct de vedere mintal, o simt pe propria piele. Atunci când se întâmplă să nu fac mișcare o perioadă de timp, mă simt mai încărcată”, a declarat Crina Pintea, handbalistă CSM București.

Activitatea fizică poate contribui la reducerea inflamației căilor respiratorii. Sportul ajută și la prevenirea obezității, care poate fi un declanșator al astmului, având un impact negativ asupra respirației. Este important, însă, ca pacienții să discute cu medicul lor despre controlul simptomelor astmului în timpul activității fizice, pentru a dezvolta împreună un plan de tratament care să îi ajute să facă cele mai bune alegeri pentru sănătatea lor.

“Dacă își administrează tratamentul și încearcă și evitarea factorilor de risc favorizanți declanșatori, pacientul cu astm poate să ducă o viață normală. Sunt foarte mulți sportivi, cum ar fi și David Beckham, diagnosticat cu astm și care face sport și are o viață perfect normală, pentru că își controlează simptomatologia și își tratează astmul”, declară Dr. Ramona Nedelcu, medic primar pneumolog.

Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii, cu care se confruntă aproximativ un milion de români. Simptome precum respirația dificilă, senzația de sufocare, respirația șuierătoare (wheezing), tuse sau senzația de apăsare în piept se numără printre cele mai comune manifestări ale astmului.

“Sunt și cazuri în care 1 din 10 pacienți cu astm face o formă severă. Astmul sever este o subcategorie a astmului dificil de tratat, acel astm care rămâne necontrolat în ciuda dozelor mari de tratament, de care ne este teamă pentru că poate fi amenințător de viață. Pacienții care au astm sever sunt pacienții care au simptome debilitante, care au exacerbări frecvente și care necesită doze mari de tratament”, a declarat Dr. Ramona Nedelcu, medic primar pneumolog. 

Respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului, așa cum a fost prescris, reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Este posibil acest lucru cu ajutorul terapiei biologice, disponibilă gratuit și în România pentru pacienții cu astm sever eligibili. Acest tip de tratament le oferă pacienților șansa să aibă o viață plăcută și productivă.

“În România, este disponibilă terapia bologică țintită destul de vastă. Toți pacienții care au astm sever necontrolat, cu doze moderate sau mari de cortizon, au dreptul să beneficieze de astfel de tratament, ca să nu mai fie supuși efectelor secundare ale cortizonului. Pacienții pot întreba medicul ce opțiuni de tratament există pentru ei. Efectele secundare ale acestei terapii sunt reduse, iar pacienții cu astm sever eozinofilic pot beneficia de o ameliorare semnificativă a calității vieții, o încetinire a progresiei bolii, scăderea ratei de exacerbări, de internare și a efectelor secundare ale cortizonului”, adaugă dr. Mihaela Mirea Popescu, medic primar pneumolog.

În astmul sever, manifestările bolii pot interfera cu activitățile zilnice și somnul. Dacă terapia administrată nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru evaluarea planului de tratament.

“Dacă în cursul unei săptămâni avem nevoie de administrarea tratamentului de urgență mai mult de 2-3 ori, deja ar trebui să ne gândim că este un astm necontrolat. Dacă la activitățile cotidiene simptomele încep să fie tot mai frecvente, trebuie să ne gândim că astmul nostru nu este controlat. Dacă începem să avem simptome mai ales nocturne, chiar dacă pe cele din timpul zilei nu le-am observat că sunt puse pe seama altor factori, acesta este un semn important că trebuie să mergi la medicul tău pneumolog și să revizuiești funcția pulmonară și să vezi dacă astmul chiar este controlat cum crezi sau lucrurile stau altfel, de fapt”, adaugă dr. Mihaela Mirea Popescu, medic primar pneumolog.

În cadrul campaniei “e-astm sever”, pacienții cu astm pot realiza online amprenta pulmonară, pentru a înțelege dacă astmul lor este sub control și pentru a afla mai multe informații despre impactul pe care boala îl are asupra vieții de zi cu zi și a stării emoționale.