Omenirea se bate pentru resurse

Omenirea se bate pentru resurse

Lipsa apei, a mâncării şi a energiei creează conflicte violente şi instabilitate socială pentru mai mult de jumătate din populaţia lumii.După 13 ani de cercetări, datele Naţiunilor Unite arată că, în ciuda situaţiei actuale, există suficiente resurse pe Pământ pentru a face faţă nevoilor omenirii.

În fiecare zi, oceanele absorb 30 de milioane de tone de dioxid de carbon care le măresc gradul de aciditate. Numărul de “zone moarte” (arii unde oxigenul este prea puţin pentru a putea exista viaţă) s-a dublat în fiecare decadă începând cu anii 1960.

Cauzele conflictelor

Oceanele se încălzesc cu 50% mai rapid faţă de datele pe care le publica în 2007 Comitetul Internaţional pentru Schimbări Climatice. Volumul de gheţari din Groenlanda care s-au topit în vara anului 2008 era de aproape trei ori mai mare decât cel din anul precedent. 

Circa 36 de milioane de hectare de pădure sunt rase de pe faţa pământului în fiecare an. Consumul populaţiei este cu 30% mai mare în raport cu capacitatea naturii de a se regenera, iar cererea la nivel mondial s-a dublat în ultimii 45 de ani. Specialiştii se aşteaptă ca până în 2030 cererea de energie să se dubleze.

Acestea sunt doar câteva dintre cauzele care generează mari conflicte atât de natură politică, cât şi socială. Rata mare a şomajului şi a migrării populaţiei pe fondul situaţiei economice şi politice actuale reprezintă altă cauză care determină schimbarea comportamentului populaţiei la nivel mondial.

Cu toate acestea, cercetătorii care au lucrat la studiul comandat de Naţiunile Unite au demonstrat că resursele Planetei pot acoperi nevoile populaţiei, cu condiţia să fie corect gestionate şi utilizate. Întâlnirile recente dintre oficialii Rusiei, ai Chinei şi ai Statelor Unite au avut ca scop îmbunătăţirea strategiei în vederea unei colaborări globale pentru satisfacerea populaţiei.

36 de milioane de hectare de pădure dispar anual

„Rămâne de văzut dacă marile puteri politice şi economice vor continua în acelaşi spirit al colaborării şi dacă deciziile lor vor avea în vedere chiar toate colţurile lumii. Scopul acestor cercetări nu este de a ghici cât mai bine viitorul, ci de a înţelege că există o sumedenie de posibilităţi ce pot conduce la luarea unor decizii mai bune”, se mai arată în studiu. 

Consecinţe

Un alt studiu recent arată că democraţia, libertatea de opinie şi libertatea presei au scăzut într-un mod covârşitor. Doar 17% din populaţia lumii trăieşte în cele 70 de ţări unde presa este cu adevărat liberă.