Netratate, atacurile de panică pot duce la izolare

0
0
Atacurile de panică sunt mai frecvente la cei cu fobii sau cu depresie
Atacurile de panică sunt mai frecvente la cei cu fobii sau cu depresie

Tulburarea este însoţită de palpitaţii, de sufocare şi de senzaţia de leşin sau de moarte iminentă. Tehnicile de relaxare şi de respiraţie învăţate în cadrul şedinţelor de psihoterapie ajută atât la prevenirea, cât şi la depăşirea atacurilor de panică.

Atacul de panică este un acces de frică intensă, care se manifestă atât fizic, cât şi psihic. „Manifestările fizice ale atacului de panică includ palpitaţii, accelerarea pulsului şi a ritmului respirator, transpiraţie abundentă, durere sau disconfort toracic, stare de leşin, tremur al extremităţilor sau răcirea lor din cauza vasoconstricţiei şi senzaţia de sufocare şi de leşin", afirmă psihologul clinician Adriana
Răuţă de la Clinica Medlife din Bucureşti.

Pe lângă acestea, apar şi senzaţia de pierdere a controlului şi sentimentul morţii iminente. Aceste simptome pot apărea brusc (uneori chiar şi în timpul somnului) sau pe fondul unor situaţii stresante şi pot atinge intensitatea maximă în zece minute. Oricine poate trăi atacuri de panică, însă acestea sunt totuşi prezente mai ales la persoanele care îşi fac griji în permanenţă. În cazul acestora şi al celor cu stări anxioase sau depresive, simptomele corporale se exacerbează. Când atacurile sunt frecvente, este nevoie de ajutor de specialitate.

Se tratează prin psihoterapie

Opţiunea terapeutică pentru atacurile de panică este individualizată, stabilindu-se în funcţie de vechimea tulburării şi de impactul pe care aceasta îl are asupra persoanei. Sunt eficiente şedinţele de psihoterapie în cadrul cărora se folosesc tehnici cognitive şi comportamentale.

„În cadrul şedinţelor de psihoterapie, persoana învaţă să-şi controleze stările respective, reducându-le intensitatea şi frecvenţa. Un astfel de demers presupune învăţarea şi practicarea unor exerciţii de relaxare şi de respiraţie, formarea deprinderii persoanei de a recunoaşte şi de a exprima stările afective negative şi modificarea atitudinilor disfuncţionale", explică psihologul Adriana Răuţă.

Astfel, prin controlul respiraţiei se poate opri hiperventilaţia, care apare din cauza ritmului de respiraţie prea rapid, ceea ce duce la creşterea cantităţii de aer în plămâni, dezechilibru responsabil de senzaţiile de ameţeală şi de leşin. De asemenea, atacurile de panică pot beneficia şi de tratament medicamentos cu antidepresive şi cu anxiolitice (care tratează anxietatea), însă acesta trebuie recomandat numai de medicul psihiatru.

Sunt confundate cu infarctul

Pentru că simptomele atacurilor de panică apar brusc, de cele mai multe ori ele sunt interpretate ca semnal al unei probleme mai grave, cum ar fi un infarct sau un atac cerebral. De asemenea, există şi alte boli care au simptome asemănătoare atacului de panică, printre care hipertiroidismul, epilepsia sau prolapsul valvei mitrale (defect de etanşeizare a valvei mitrale). De aceea, atunci când se pune diagnosticul de atac de panică, este foarte important să se excludă aceste afecţiuni, prin analize specifice.

Pot duce la depresie

Un atac de panică se poate declanşa oriunde, în lift, la volan, în mijloacele de transport în comun sau la cumpărături. De multe ori, cei care au atacuri de panică dezvoltă şi teama faţă de spaţii largi, deschise (agorafobie), de aceea pot ajunge să nu mai iasă din casă, unde se simt în siguranţă, adoptând un comportament de evitare. Acest lucru le poate afecta viaţa profesională şi activităţile zilnice, ducând la izolare, la înclinaţia către abuzul de substanţe cu care să îşi „înece" frica (precum alcoolul) şi la apariţia tulburărilor de somn şi a stărilor depresive. Acestea alimentează atacurile de panică şi astfel se formează un cerc vicios.

Ce e de făcut în timpul unei crize

În timpul unei crize de atac de panică este important ca persoana să se calmeze, să se relaxeze, să respire rar şi adânc şi să-şi inducă ideea că nu i se va întâmpla nimic grav. De asemenea, persoana trebuie să-şi concentreze atenţia asupra activităţilor sau obiectelor din jur şi să-şi distragă atenţia de la gândurile negre.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite