Nefumătorii, în meciul drepturilor cu fumătorii
0
În viitorul apropiat va intra în vigoare o lege prin care inclusiv fumatul în locurile publice deschise să fie interzis complet, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii. O astfel de iniţiativă are două obiective: protejarea nefumătorilor, adesea victime colaterale ale fumatului pasiv, şi scăderea considerabilă a numărului fumătorilor.
Peste 90% din fumători au fumat prima ţigară din curiozitate, influenţaţi de anturaj, potrivit specialiştilor de la Asociaţia Americană a Plămânilor. Cei mai vulnerabili la influenţa negativă a anturajului sunt tinerii, unul din zece fumători începând să fumeze înainte de a împlini vârsta de 15 ani, potrivit studiului realizat la sfârşitul anului trecut de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Laurenţiu M. (23 de ani) din Bucureşti a fumat prima dată la începutul clasei a VIII-a. „De mult timp, eram curios să aflu ce gust are ţigara. Asta şi deoarece mai mulţi prieteni de-ai mei fumau de ceva timp şi, prin urmare,m-am gândit să încerc şi eu. Acum îmi pare rău, deoarece fumatul este nociv", mărturiseşte Laurenţiu. Însă nu doar anturajul îi determină pe români să se apuce de fumat. Stresul, pierderea locului de muncă ori a cuiva drag sau divorţul se numără printre motivele frecvent întâlnite.
Fumatul pasiv, la fel de periculos
Din păcate, fumul de ţigară pune în pericol nu doar viaţa fumătorului, ci şi pe a celor din jurul său. Un studiu american realizat la Universitatea California arată că nefumătorii expuşi fumului de ţigară prezintă un risc cu 20 la sută mai mare de a suferi de cancer bronhopulmonar. Îngrijorător este faptul că unul din trei români este expus chiar în propria casă la fumul de ţigară.
Vasile G. (46 de ani) din Bârlad fumează în casă, iar soţia şi copiii săi sunt expuşi zilnic la fumul de ţigară. „Dimineaţa când mă trezesc, îmi aprind o ţigară înainte să mă dau jos din pat, chiar dacă soţia mea încă nu s-a trezit. După aceea, îmi mai aprind o ţigară la bucătărie în timp ce-mi beau cafeaua. Din păcate, de multe ori, în timp ce fumez, copiii mei iau micul dejun. Însă când va veni căldura o să ies să fumez pe balcon", povesteşte Vasile.
De asemenea, fumatul „second-hand" care ameninţă viaţa nefumătorilor este un fenomen frecvent întâlnit în restaurante, în baruri, în cluburi şi chiar la locul de muncă.
Maria Dumbravă (30 de ani) din Bucureşti spune că evită anumite localuri din cauza fumului de ţigară. „Mă revoltă faptul că în anumite localuri unde se poate mânca bine, li se permite clienţilor să fumeze. În Bucureşti sunt multe localuri drăguţe, dar dacă intri în ele tai fumul cu cuţitul. Pe toate le evit, deoarece acolo nu se poate face diferenţa între un fumător şi un nefumător atunci când vine vorba de fumul inhalat", povesteşte uşor iritată Claudia.
„Foarte mulţi fumători ştiu că fumatul pasiv face rău nefumătorilor, însă nu le pasă şi continuă să fumeze. Nimeni nu le interzice să fumeze, dar dacă vor să o facă trebuie să nu-i pună pe alţii în pericol", conchide medicul primar pneumolog Magda Ciobanu, coordonator al Programului Naţional „Stop Fumat".
Tutunul, otravă cu eliberare prelungită
În tutun se găsesc peste 3.500 de substanţe chimice care îşi pun amprenta negativ asupra întregului organism. Dar efectele apar abia după vârsta de 40 de ani, motiv pentru care fumătorii nu iau în considerare preţul pe care îl pot plăti pentru viciul lor.
„Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). În cazul femeilor, se pare că riscul de a suferi de BPOC este mai mare şi că există o vulnerabilitate crescută către dezvoltarea unor forme severe. Fumatul îmbolnăveşte inima, favorizează apariţia ulcerului gastroduodenal, afectează fertilitatea masculină prin reducerea calităţii spermei. În plus, femeile care fumează rămân însărcinate mai greu", explică medicul primar pneumolog Magda Ciobanu.
Pe lângă faptul că favorizează o serie de boli cronice şi pune fertilitatea în pericol, fumatul mai este responsabil şi de 85% din cazurile de cancer bronhopulmonar, cea mai frecventă formă de cancer din lume. În România, cancerul pulmonar este principala cauză de deces de natură oncologică la bărbaţi şi a doua cauză de mortalitate la femei, după cancerul de sân.
Ioan Dinu (66 de ani) din Craiova a descoperit întâmplător, în urmă cu doi ani, că are cancer la plămânul drept. „Am fumat aproape 44 de ani şi nu am crezut niciodată că tocmai eu voi face cancer. Nevastă-mea m-a bătut la cap toată viaţa să las fumatul, dar nu am băgat-o în seamă. Am avut perioade în care scuipam sânge şi medicul practic mă implora să mă las de fumat. La un moment dat, m-am simţit rău şi am făcut o radiografie. Pe baza rezultatului am fost trimis să fac o investigaţie a funcţiei plămânilor cu computerul tomograf. Am fost şocat când mi s-a spus că am cancer pulmonar în stadiu terminal", ne spune Ion Dinu.
Din fericire, datele statistice arată că numărul românilor care renunţă la fumat creşte de la an la an. Comparativ cu anul 2003, în 2011 se înregistrau cu 10 la sută mai puţini fumători, arată Studiul Global Privind Tutunul la Adulţi (GATS).
Numai în ultimul an, aproape 40% din fumători au avut cel puţin o încercare de renunţare la fumat, femeile fiind mai preocupate de acest aspect decât bărbaţii. Dintre cei care au reuşit să scape de viciu, 80,8% au declarat că s-au lăsat de fumat fără asistenţă medicală. Doar 8,2% din fumători au apelat la terapia de substituţie a nicotinei, 1,4% la medicamente pe bază de reţetă şi 1,7% la consiliere. De asemenea, 6,8% s-au ajutat de produsele naturale din plante ori de acupunctură.
Din studiu mai reiese că aproape 40% din fumători au declarat că intenţionează să se lase de fumat la un moment dat. Cu toate acestea, mai mult de o treime au afirmat că nu sunt interesaţi să renunţe la fumat.
"Am fumat aproape 44 de ani şi nu am crezut niciodată că tocmai eu voi face cancer.''
Ioan Dinu Craiova
Preţul pachetului de ţigări descurajează viciul
Deşi sunt conştienţi de efectele devastatoare asupra stării de sănătate, majoritatea românilor nu renunţă la viciu din astfel de considerente. Mai degrabă preţul piperat al ţigărilor îi motivează. Conform GATS, lunar, fumătorii românii scot din buzunar aproximativ 270 de lei numai pentru ţigări. O sumă mult prea mare, dacă ţinem cont de salariile mici din România. Oana Constantin (30 de ani) din Bucureşti spune că, de când nu mai fumează, a reuşit să facă economii.
„Împreună cu soţul (care s-a lăsat odată cu mine de fumat), cheltuiam lunar peste 700 de lei pe ţigări, ceea ce însemna aproape încă o rată la bancă pe lângă cea pe care o avem. Cu banii economisiţi ne-am propus să mergem în concediu", povesteşte Oana. De asemenea, studiul GATS arată că 27,5% din persoanele care fumează intenţionează să renunţe la ţigări ca urmare a impactului pe care l-au avut asupra lor pictogramele de pe pachetele de ţigări. În plus, studiile anterioare au arătat că şi presiunea exercitată de partenerul de viaţă are un impact considerabil în unele cazuri. De altfel, 105 dintre fumătorii înscrişi în Programul Naţional „Stop Fumat" afirmă că au luat decizia să renunţe la fumat în urma presiunii exercitate de partener.
37,8% din fumători au avut cel puţin o încercare de renunţare la fumat în ultimele 12 luni, potrivit studiului GATS.
Se încarcă comentariile...
