Mituri despre viaţa după infarct

Bolnavii cardiaci au nevoie de consiliere psihologică, mai ales după un infarct

Persoanele care au suferit un atac de cord au nevoie doar de îngrijire medicală atentă? Viaţa lor va fi dominată doar de restricţii?

Infarctul nu apare doar după 50 de ani, aşa cum crede multă lume. De altfel, în condiţiile unui stil de viaţă modern şi dezechilibrat, bolile cardiovasculare se instalează tot mai devreme. Astfel, atacul de cord apărut în jurul vârstei de 30 de ani nu-i mai surprinde pe medici.

„În România, apariţia infarctului de miocard la vârste tot mai tinere are legătură cu prevalenţa foarte înaltă a bolii coronariene (n.r. - afecţiunea vaselor care alimentează inima cu sânge), aşa cum se întâmplă în toată regiunea est-europeană", explică prof. dr. Doina Dimulescu, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Elias din Bucureşti.

„Bolnavul are nevoie doar de medicamente"

FALS. Persoanele care supravieţuiesc unui atac de cord trebuie, într-adevăr, monitorizate atent din punct de vedere medical. În unele cazuri, sunt necesare măsuri de revascularizare a inimii, iar medicaţia este esenţială pentru prevenirea unui al doilea astfel de eveniment, care ar putea fi letal. Însă bolnavul care a suferit un infarct are nevoie, în egală măsură, şi de psihoterapie. Fiindcă statisticile internaţionale arată că jumătate din victimele unui atac de cord prezintă simptome ale depresiei, iar 20% fac o formă gravă a bolii. Iar aceasta creşte riscul de deces prematur.

„Gândirea negativă care poate urma un infarct îi poate duce pe bolnavi la o atitudine pasivă faţă de afecţiune şi chiar faţă de viaţă. De aceea, este necesar sprijinul unui psihoterapeut, care să-i ajute să-şi găsească şi să-şi descătuşeze resursele pentru a înfrunta boala şi pentru a-şi trăi viaţa", recomandă psihoterapeutul Lena Rusti, de la Clinica Mentarex Consult.

„Adio, viaţă sexuală împlinită!"

FALS. Potrivit noilor recomandări ale Asociaţiei Americane a Inimii, persoanele care au suferit un infarct nu trebuie să-şi ia gândul de la o viaţă sexuală împlinită. Este adevărat că anumiţi bolnavi, care manifestă simptome grave în repaus, trebuie să renunţe la activitatea sexuală până la stabilizarea stării de sănătate. Însă cei care pot să meargă în ritm alert şi care pot urca două etaje, pe scări, fără senzaţia de durere în piept, fără modificarea ritmului cardiac ori a respiraţiei, nu riscă să sufere complicaţii ale bolii în timpul actului sexual.

„Trebuie să fie atenţi bărbaţii care apelează la medicamente pentru stimulare sexuală, fiindcă acestea nu pot fi asociate cu nitroglicerina şi cu isosorbid dinitratul, recomandate cardiacilor care au suferit un infarct. Aşa că prescrierea unor astfel de tratamente nu se poate face fără un consult cardiologic şi fără evaluare corectă a bolii cardiovasculare", subliniază prof. dr. Doina Dimulescu. 

„Răceala creşte riscul de recidivă"

ADEVĂRAT. Persoanele care au suferit un infarct trebuie să evite contractarea unor viroze respiratorii şi să se ferească de frig, în caz contrar existând riscul creşterii tensiunii arteriale sau al precipitării acceselor de angină pectorală. „Ajustarea terapiei medicamentoase poate fi necesară. Infecţiile respiratorii, frecvente în sezonul rece, pot determina decompensarea insuficienţei cardiace", spune prof. dr. Doina Dimulescu.