Medic chirurg, despre bolile nosocomiale: „La stat poți să ieși în costumul de sală să îți iei covrigi“
0Infecțiile nosocomiale care pun viața în pericol sau chiar omoară pacienții în spitale sunt în continuate subraportate și se face prea puțin pentru combaterea lor. Un cunoscut medic spune și de ce.
Infecțiile nosocomiale care curmă vieți în spitalele românești sunt mult mai răspândite decât spun datele oficiale. Responsabilii din sistem o știu, doar că măsurile întreprinse pentru a schimba, pe de o parte, statistica rezultată din raportări, iar pe de alta pentru a le combate, continuă să lipsească.
Conform statisticii oficiale, în spitalele din România 2% dintre pacienți pleacă acasă cu o infecție intraspitalicească, iar cifra este de patru ori mai mică decât media europeană. Nu pentru că așa bine ar sta lucrurile la noi, ci pentru că aceste infecții nu se raportează. Chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, admitea de curând că datele reale sunt mult mai mari.
Medicul chirurg Mihail Pautov, cu o prezență activă și apreciată în mediul online, atrage atenția într-o postare pe pagina sa de Facebook asupra faptului că nu există protocoale de prevenție și eradicare a nosocomialelor. Mai mult, în spitalele publice nu se respectă aproape nicio regulă de prevenție. Peste toate, tot România este țara în care nu s-au mai construit spitale de 30 ani, deși în statele care acordă atenția cuvenită sănătății populației metoda radicală folosită pentru a scăpa de infecțiile intraspitalicești este dărâmarea și reconstruirea spitalelor.
„Nimeni nu verifică și nimănui nu-i pasă”
„Până de curând România avea cel mai mic numar raportat de cazuri de infecții nosocomiale; eram campioni. De ce? Pentru că nimeni nu verifică și nimănui nu-i pasă; cât am lucrat eu în cele două spitale de stat în care am lucrat, în 90% dintre cazuri nu se cerea raportarea nosocomialei, chiar dacă ea exista”, a scris medicul.
Dr. Mihail Pautov scrie în continuare că, în timp ce în alte state se dărâmă clădirile vechi, în România, țara cu cel mai mic număr de spitale noi construite, ne batem pentru cel mai mic buget alocat sănătății.
„Chiar dacă există protocoale de prevenție și eradicare a nosocomialelor, singura metodă radicală folosită de statele cu bani este dărâmarea și reconstruirea din temelii a spitalului; în Romania asta este utopic; avem cel mai mic număr de spitale noi construite în ultimii 30 de ani, avem cei mai puțini medici pe cap de locuitor; ne batem cu bulgarii pentru cel mai mic buget alocat sănătății din Europa; lucrurile sunt simple: sănătatea costă BANI și până aceștia nu vor fi alocați ea va rămâne în paragina de acum”, a scris medicul Pautov.
Medicul oferă și soluția ca astfel de lucruri să se întâmple. „Protest și prin vot. Până atunci vor fi doar discuții și pase între prim-ministru și ministrul sănătății”, a notat Pautov.
Care ar fi un plan bun de combatere a nosocomialelor
Respectarea unor reguli simple, care ar fi primul pas ca pacienții să fie în siguranță, este o glumă în cele mai multe dintre spitalele publice. Medicul Pautov descrie realitatea cruntă din spitalele publice și dă și o soluție la îndemână, déjà aplicată, culmea, de către aceiași medici și asistenți, în mediul privat:
„Se vorbeste despre un plan de combatere a nosocomialelor; pot sa va spun eu un plan bun, direct de pe teren:
a. instruirea pe bune și controlarea personalului medical (infirmiere, asistenți, medici) - la privat asta se face constant și corect; la privat, dacă intri cu saboții de salon în blocul operator sau nu îți schimbi absolut tot echipamentul te aleargă asistenta șefă tot spitalul și orice ai face tot te prinde; la stat poți să iesi, lejer, în costumul de sală, peste stradă, în stație, să îți iei covrigi - no one cares.
b. costume medicale ale spitalului; prea puține spitale le oferă; în spitalele de stat în care am lucrat sau pe care le-am vizitat, vii cu costumul de acasă și tot acasa îl iei la spălat; nu te întreaba nimeni când l-ai spălat, dacă l-ai spălat, sau în ce alte spitale ai fost cu el (așa se și face schimb între bacterii multirezistente între diferite spitale); la privat ai costum medical de salon și costum de unică folosință pentru bloc;
c. echipament corect pentru aparținători
d. eliminarea definitivă a aparatelor de cafea sau a bancomatelor de alimente: așa am scăpat de o adevarată epidemie de Clostridium Difficile pe secțiile de chirurgie când ne-am dat seama că bolnavii merg la baie, și, cu o igienă precară, merg la aparatul de cafea de pe hol să își ia o cafea; apasă pe butoane și le contaminează; vin alții și apasă pe aceleași butoane, apoi beau cafea, și se infectează;
e. dezinfectarea regulată și pe bune cu dezinfectanți pe bune a saloanelor/sălilor operatorii etc.
f. bani pentru sănătate și spitale noi; altfel vom continua să colcăim de bacterii multirezistente la antibiotic care efectiv, la propriu, se cantonează și cresc în pereții spitalelor și pe care nu le poți scoate de acolo nici prin reparații, zugrăveli sau tencuieli”, a scris medicul.
Comparația cu ceea ce se întâmplă în mediul proivat, a mai scris medicul Mihail Pautov, nu a fost făcută în scopul de a promova pe cineva, ci pentru a înțelege că se poate, în România, ca lucrurile să fie făcute și altfel.
„De regulă, asistenta șefă de la privat, care te aleargă dacă nu te speli 5 minute cu betadină pe mâini, înainte de operație, este aceeași asistentă șefă de la stat; doar că acolo nu te aleargă? De ce? Am scris mai sus: no one cares”, a conchis medicul.
Se încarcă comentariile...
