Manifestări neurologice ale infecţiei cu SARS CoV-2 în timpul bolii şi după vindecare

50% dintre pacienţii spitalizaţi după infectarea cu SARS CoV-2 dezvoltă o gamă largă de manifestări neurologice. Medicul Patricia Toboc vorbeşte despre căile potenţiale de invazie cerebrală ale virusului SARS CoV-2 şi posibilele complicaţii post/parainfecţioase.

La nivel mondial, în urma studiilor efectuate, există din ce în ce mai multe raportări care sugerează că SARS CoV-2 afectează sistemul nervos. Medicul specialist în neurologie Patricia Toboc detaliază acest subiect şi vorbeşte despre afectarea neurologică în şi post COVID 19.

„A fost raportat un spectru larg de manifestări neurologice asociate cu SARS CoV-2, cu o severitate variabilă, de la uşoare până la fatale, datorate atât afectării sistemului nervos central, cât şi sistemului nervos periferic”, spune specialista.

Manifestări neurologice în infecţia cu SARS CoV-2:

• cefalee
• ameţeală
• mialgii
• modificarea stării de conştienţă
• anosmie/disgeuzie
• encefalită
• mielită
• encefalomielită acută diseminată
• crize de epilepsie
• accidente vasculare cerebrale
• insuficienţă respiratorie neurogenă
• encefalopatie
• hipoxemie silenţioasă
• mioclonus generalizat
• sindrom neuroleptic malign
• sindrom Guillain-Barré
• simptome psihiatrice

Aşa cum explică neurologul, conform studiilor de specialitate, aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi dezvoltă o gamă largă de manifestări neurologice, variabile, de la cefalee şi anosmie, până la confuzie şi AVC-uri dizabilitante. Aceste simptome au mecanisme fiziopatologice diferite şi multe dintre ele sunt simptome nespecifice datorate bolii generale, dar, aşa cum precizează şi medicul Patricia Toboc, unele dintre ele pot fi efectul infecţiei virale directe a sistemului nervos, fie datorate unei reacţii anormale a sistemului imun, cu afectare neurologică para sau postinfecţioasă.

Factorii sistemici incriminaţi în apariţia simptomelor neurologice

• insuficienţa respiratorie cu hipoxemia severă; la anatomie patologică au fost descrise leziuni neuronale în zonele cerebrale sensibile la hipoxie - hipocamp, neocortex şi cerebel
• afectarea vasculară din cadrul COVID 19 determinată de disfuncţia renină-angiotensină şi de statusul procoagulant (88% dintre persoanele infectate) asociat acestei infecţii
• disfuncţia imună cu statusul proinflamator
• multiple dezechilibre metabolice care apar la pacienţii cu boală severă, în cadrul insuficienţei multiple de organ, acestea determinând simptome neurologice nespecifice: confuzie, agitaţie, cefalee

În urma unui studiu anatomopatologic publicat recent în Germania, realizat pe 43 de pacienţi care au decedat din cauza COVID-19, s-a observat că 86% dintre aceştia prezentau glioză în regiunile examinate, iar la 53% dintre pacienţii incluşi în cercetare au fost detectate proteine virale ale SARS CoV-2 în nervii cranieni şi bulbul cerebral. Totuşi, aşa cum spune neurologul, prezenţa noului coronavirus nu a fost asociată cu severitatea modificărilor neuropatologice.

Căi potenţiale de invazie cerebrală a virusului SARS CoV-2

• hiposmia/anosmia sunt simptome frecvente ale virusului, iar mai multe cazuri au fost descrise cu modificări de semnal RMN la nivelul cortexului olfactiv
• ar putea ajunge şi de la nivel pulmonar prin transport retrograd prin intermediul nervului vag

• virusul ar putea ajunge la nivelul sistemului nervos central fiind transportat de către celulele imune infectate (nu sunt îndeajuns de multe dovezi pentru a verifica această teorie)

Medicul specialist Patricia Toboc menţionează faptul că pacienţii care dezvoltă forme uşoare ale bolii COVID-19 au manifestări nespecifice, care apar şi în alte infecţii virale respiratorii - ameţeală, cefalee, hipo/anosmie, disgeuzie.

În aceste cazuri, au fost rar raportate manifestări neurologice grave la pacienţii cu formă uşoară de boală. Cele mai severe complicaţii neurologice apar la pacienţii cu formă severă de boală, iar în acest caz sunt asociate cu o mortalitate ridicată.

Hipogeuzia/Disgeuzia şi Hiposmia/Anosmia

„Principalul simptom neurologice al COVID-19 este anosmia şi/sau disgeuzia (lipsa mirosului şi lipsa sau modificarea gustului). Aceste simptome apar în absenţa congestiei nazale şi a rinoreei şi sunt datorate afectării căii olfactive, a bulbului olfactiv de către SARS CoV-2. La majoritatea pacienţilor sunt auto-limitate şi nu necesită tratament specific”, explică specialista în neurologie.

Cefaleea

Cefaleea de regulă coincide cu febra şi, deocamdată, sunt studii contradictorii referitoare la folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene în COVID-19 şi nu există dovezi suficiente care să contraindice administrarea antiinflamatoarelor pentru cefalee la pacienţii infectaţi.

Encefalopatia

La pacienţii cu formă severă de boală apar frecvent manifestări de encefalopatie, modificarea stării de conştienţă, confuzie, dezorientare, agitaţie, somnolenţă sau crize de epilepsie.

Medicul Patricia Toboc spune că un procent mic din cei spitalizaţi (sub 5%) au manifestări de encefalopatie, dar aproximativ 2/3 dintre pacienţii cu detresă respiratorie acută sunt ecefalopaţi.

Afecţiunea poate fi determinată de factori generali: hipoxemia (un factor important în cadrul COVID-19), dezechilibru hidro-electrolitic, hipotensiune, insuficienţă renală sau sedative.

„50% dintre aceşti pacienţi au modificări neuroimagistice, fie accidente vasculare cerebrale, fie modificări compatibile cu meningoencefalită. Apariţia encefalopatiei determină un prognostic nefavorabil, cu o mortalitate ridicată, iar pacienţii care supravieţuiesc au o dizabilitate neurologică restantă la externare”, spune neurologul.

Accidente vasculare cerebrale

Specialista, în urma studiilor analizate, spune că accidentele vasculare cerebrale par să fie cea mai importantă complicaţie neurologică a COVID-19. Între 1-3% dintre pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 fac AVC. Comparativ cu gripa, pacienţii infectaţi cu noul coronavirus prezintă un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta un AVC. Debutul accidentelor vasculare cerebrale este de regulă la 1-3 săptămâni de la debutul simptomelor, dar rar poate fi şi primul simptom.

Complicaţii post/parainfecţioase

Majoritatea sunt datorate afectării sistemului nervos central:

• mielită
• encefalomielita acută diseminată
• encefalopatie necrotizantă hemoragică acută
• cazuri sindrom Guillain-Barre, afectarea sistemului nervos periferic

Concluzii

Medicul neurolog Patricia Toboc este de părere că sunt necesare noi studii care să stabilească o relaţie de cauzalitate între manifestările neurologice şi infecţia cu SARS CoV-2. Ea susţine că până în momentul de faţă, bolile cerebro-vasculare par să fie o complicaţie neurologică importantă a COVID-19. Complicaţiile neurologice severe (AVC şi encefalopatia) pot determina dizabilitate severă şi pacienţii pot rămâne cu afectare funcţională neurologică pentru tot restul vieţii. „Deocamdată există puţine dovezi care să ateste că SARS CoV-2 este un virus neurotrop, capabil să infecteze celulele nervoase, şi sunt puţine cazuri de afectare a sistemului nervos prin mecanism imun”, concluzionează specialista.

-------

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranţă, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toţi pacienţii din clinicile şi spitalele noastre sunt protejaţi şi trataţi. Am pus la dispoziţia pacienţilor servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.

Articol susţinut de MedLife