Mâini şi picioare crescute în laborator, şansa la o viaţă fără handicap

Tehnica de decelularizare a mai fost folosită anterior la crearea inimii şi a rinichilor artificiali. FOTO: HEPTA

Oamenii de ştiinţă de la Spitalul Massachusetts au făcut un pas în faţă în ceea ce priveşte dezvoltarea membrelor în afara corpului uman. În prezent, persoanele care suferă un transplant de mână sunt nevoite să ia medicamente imunosupresive pentru tot restul vieţii, pentru ca partea donată să nu fie respinsă de organism.

Dacă s-ar reuşi creşterea în laborator a membrelor umane, nevoia de medicamente ar dispărea complet, susţin savanţii. Celulele progenitoare multipotente permit acest lucru însă momentan nu a fost elaborat niciun studiu care să pună în aplicare această teorie.

Momentan, experţii fac experimente pe şoareci de laborator iar rezultatele sunt uimitoare. În urma transplantului de celule şuşă au fost create in vitro o mână şi un picior, ambele funcţionale. Şi, precum anticipaseră, transplantul a fost o reuşită iar sistemul imun al şoarecilor nu a respins organele.

Echipa de cercetători, condusă de doctorul Harald Ott, a introdus, în primă fază, diverşi agenţi chimici în membrul donator, deposedându-l astfel de toate celulele, tehnică numită decelularizare.

Odată eliminate a rămas doar  matricea extracelulară non-vie, care conţinea toate informaţiile celulare.

În acest timp, celulele progenitoare ale şoarecelui care urma să primească transplantul au fost recoltate şi puse într-un mediu de cultură care le favoriza dezvoltarea, mai precis musculatura şi celulele vasculare.

În urma stimulării electrice, în doar cinci zile musculatura a început să se dezvolte, iar în 14 zile membrul avea celule musculare şi vasculare funcţionale care, spun experţii, aveau 80% din capacitatea musculară a unui şoarece abia născut.

Observând acest fenomen, savanţii au decis să realizeze transplantul, iar în momentul când membrul a fost transplantat vasele de sânge ale şoarecelui primitor s-au umplut cu sânge şi au devenit parte a sistemului circulator.

Dr. Ott şi echipa sa se gândesc deja la reconstituirea altor ţesuturi, cum ar fi oasele, cartilajele şi ţesutul conjunctiv.

Experţii cred că regenerarea nervilor nu va necesita un mare efort, matricea extracelulară preluând în mare parte aceste atribuţii. 

„În studiul clinic al transplantului de membre, am observat că nervii cresc înapoi în grefă, permiţând mobilitatea şi simţul tactil. Am aflat ulterior că acest proces este în mare parte ghidat de matricea extrasă iniţial de la donator“, spune dr. Ott.

Celulele multipotente primesc de la matricea extracelulară anumite semnale care ghidează transformarea lor în celule specializate, adaugă medicul.

Tehnica de decelularizare a mai fost folosită anterior în crearea artificială a inimii şi rinichilor, tot de către cercetătorii de la Massachusetts, în anul 2013.