Mafia vechiturilor electrice activează şi în România

Mafia vechiturilor electrice activează şi în România

Exportul ilegal de deşeuri electronice şi electrocasnice în ţările sărace a devenit şi pentru români o afacere profitabilă. Speculanţii autohtoni transportă zeci de mii de tone de deşeuri electrice şi fac jocul producătorilor care ocolesc legea, din cauza costurilor mari de reciclare.

Rotterdam, cel mai traficat port din Europa, este locul din care deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE) iau drumul Chinei, al Indoneziei, al Indiei sau al ţărilor africane, se arată într-un raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Transporturile ilegale de calculatoare, frigidere sau televizoare uzate trec pe aici purtând eticheta „fier vechi” şi intră pe mâna reciclatorilor de ocazie din statele lumii a treia, printre care, de multe ori, se numără şi copiii.

Amploarea pe care a luat-o piaţa neagră a DEEE-urilor din Europa este determinată de preţurile mari pe care le implică reciclarea acestor deşeuri, cât şi de faptul că producătorii încearcă să scadă considerabil costurile impuse de legislaţia din domeniul protecţiei mediului.

Taxa pe deşeuri sau cerinţa ca acestea să fie reciclate ori distruse într-un mod în care să nu fie afectat mediul dă de furcă producătorilor care aleg, astfel, să expedieze ilegal DEEE-urile din Europa.

Reciclarea, aproape gratis în lumea a treia

Incinerarea deşeurilor în Olanda, de exemplu, costă de patru ori mai mult decât expedierea ilegală pe un vas ce pleacă spre China. Costuri, pe care unii producători de electronice nu sunt dispuşi să le suporte.

Mult mai la îndemână le este să burduşească însă vapoarele asiatice, ce aduc în Europa haine sau produse electronice ieftine, cu monitoare sau cu circuite integrate uzate. De asemenea, şi Africa poate fi socotită unul dintre paradisurile electronicelor scoase din uz.

Vânzătorii de fier vechi aduc pe „continentul negru” zilnic maldăre de componente electronice. Acestea sunt apoi cumpărate de reciclatorii de ocazie. Ei le dezmembrează sau le dau, pur şi simplu, foc.

Cadmiul, plumbul sau alte metale grele, deosebit de periculoase pentru om şi pentru mediu, se împrăştie pe sol ori sunt aruncate în ocean. Mai mult, carcasele din plastic, tastaturile sau cablurile, din care se scoate cuprul, sunt arse în locuri alese la întâmplare, pentru a fi recuperate părţile metalice. Fumul şi cenuşa ce se degajă, încărcate cu metale şi dioxină, contaminează aerul, mâncarea şi pânza freatică.

Agenţia Europeană de Mediu, în alertăUniunea Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite au reglementări stricte cu privire la tipurile de deşeuri transportabile şi la destinaţiile posibile.

Nu există însă o situaţie clară a deşeurilor importate sau exportate de UE, în special din cauza codurilor neclare, utilizate la raportarea acestui tip de deşeuri.

Copiii din India, mână de lucru ieftină pentru traficanţii din UE p Foto: Epa

Este greu de stabilit dacă un televizor, de exemplu, este exportat ca produs second-hand sau ca deşeu. Cu toate acestea, Agenţia Europeană de Mediu, împreună cu „Centrul European pentru managementul resurselor şi deşeurilor”, a întocmit anul acesta o analiză a transporturilor de deşeuri din UE spre alte regiuni.

Potrivit AEM, numai în 2005, peste 15.000 de tone de televizoare au fost exportate din UE spre ţările africane. În Ghana şi în Egipt, soseau zilnic peste 1.000 de televizoare uzate. Iar transportul ilegal de calculatoare vechi, telefoane mobile ori CD playere a fost mult mai mare, susţine AEM, având în vedere valoarea medie scăzută a beneficiilor obţinute din reciclarea televizoarelor în comparaţie cu avantajele consistente ale exploatării ilegale a vechiturilor electronice.  

Transporturi ilegale prin Portul Constanţa

În 2008, România a colectat legal peste 20.000 de tone de deşeuri electrice şi electronice. „Acestea sunt cifrele de pe piaţa vizibilă a colectării electricelor şi electronicelor uzate. Multe dintre vechituri ajung în China sau în India, prin Portul Constanţa, în transporturi clasificate ca „fier vechi”.

Cantitatea traficată de români în lumea a treia prin porturile europene ajunge şi la 10.000 de tone anual”, spune Valentin Negoiţă, preşedintele Eco- Tic, organizaţie de colectare a DEEE-urilor. Până de curând şi România a exportat legal deşeuri electronice în Europa, în state cum ar fi Polonia sau Austria.

„Transporturile legale, cum au fost şi cele făcute de Eco-Tic, sunt însă supravegheate până la destinaţie, unde cerem date inclusiv despre reciclare”, mai spune Valentin Negoiţă. Potrivit acestuia, colectarea şi transportul ilegal afectează respectarea ţintelor pe care ţara noastră le are de atins în privinţa colectării DEEE-urilor.

Anual trebuie să strângem patru kilograme pe cap de locuitor de frigidere, computere sau televizoare uzate. Deocamdată, cantitatea colectată poate fi aproximată la un kilogram pe cap de locuitor.

Acum însă, electronicele româneşti uzate, colectate legal, iau din ce în ce mai puţin calea Europei, deoarece avem deja patru fabrici de reciclare, printre care se numără şi cea de la Buzău, cea mai mare din Europa de Est. 

Porturile din Rotterdam şi Hamburg sunt vestite pentru traficul cu deşeuri electronice.

Valentin Negoiţă
preşedinte firmă de
colectarea a DEEE

Colectare şi reciclare la groapa de gunoi

Românii sunt destul de săraci ca să renunţe la un frigider sau la un calculator când acesta este scos din uz. De multe ori, în ciuda campaniilor de colectare, uită să-şi scoată vechiturile în faţa casei, preferând să le arunce la ghenă.

Aparatele uzate împânzesc gropile de gunoi sau zac prin păduri ori pe malurile lacurilor şi ajung lesne la îndemâna celor care scormonesc prin gunoaie sau se transformă în obiecte de joacă pentru copii.

Odată dezmembrate, chiar şi accidental, DEEE-urile elimină metale grele sau freon, substanţe deosebit de toxice, dăunătoare mediului şi sănătăţii. Colectarea şi reciclarea corespunzătoare a acestor deşeuri sunt necesare şi trebuie făcute în siguranţă. 

Electronicele uzate sunt transformate în piese de muzeu

Electronistul recondiţionează calculatoare  Foto: Mihai Ciobanu

Primul muzeu din România unde vor fi expuse electrocasnice vechi de peste 50 de ani se va deschide la Constanţa. Muzeul va fi inaugurat în primăvara anului viitor.

„În decursul anilor, am păstrat televizoare foarte vechi, de peste 50 de ani, pickup-uri, radiouri, aparatură electronică veche. Ne-am gândit că le-am putea valorifica şi arăta tuturor, întrucât sunt unicate“, a declarat Dumitru Roşca, şeful depozitului „Gremlin Computers“, firmă ce colectează deşeuri de orice fel din oraşul de la malul mării.

Expoziţia va cuprinde toată gama de deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice vechi. „Vom expune numai produsele pe care reuşim să le facem funcţionale şi sperăm ca în primăvară să putem inaugura muzeul“, a adăugat Dumitru Roşca. Suprafaţa pe care vor fi expuse electricele va fi de cel puţin 100 de metri pătraţi şi va cuprinde un circuit pe categorii de produse pentru viitorii turişti.

LCD-uri aruncate

Doi oameni lucrează la recondiţionarea deşeurilor, Marian George Tănase şi Ionel Lupu, ambii electronişti. Aceştia iau componente de la alte produse vechi din depozit şi valorifică astfel DEEE-urile.

Produsele reparate sunt donate şcolilor din Constanţa sau Penitenciarului de maximă siguranţă „Poarta Albă“. În depozit se găsesc combine frigorifice, LCD-uri, televizoare, calculatoare, dar şi PRT-uri, hârtie, plastic, fier vechi ori sticlă. Unele sunt aproape noi.

Acestea nu au fost niciodată puse în vânzare, fiind defecte din fabrică sau căzute de pe bancul de probă. „La ultima campanie, am colectat peste 50 de deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice. Mai mult de un procent nu reuşim să recuperăm“, a adăugat Dumitru Roşca. 

Resturile din Constanţa iau drumul hotarelor

Produsele ce nu pot fi reparate sunt băgate într-un utilaj complex de procesat deşeuri, ce separă fiecare componentă pe categorii de materiale.

„Tot ce sortăm intră într-un nou proces de fabricaţie. Avem grupate plăcuţe de bază, transformatori, compresoare de la frigidere, plastic, hârtie. Aceste materiale sunt furnizate spre valorificare unor firme româneşti. O parte din ele se exportă. De exemplu, la începutul lunii, firma constănţeană a furnizat 2.000 de tone de sticlă din ambalaj unei companii din Germania.