Insuficienţa cardiacă, o boală pe care 9 din 10 pacienţi nu ştiu că o au

În România sunt aproximativ 1 milion de pacienţi care suferă de insuficienţă cardiacă, respectiv 4,7% din populaţia de peste 35 de ani. Dintre aceştia, 9 din 10 nu ştiu că suferă de această afecţiune, conform celui mai recent barometru realizat de Societatea Română de Cardiologie. Pe cât de mare este impactul insuficienţei cardiace asupra românilor, pe atât de mari sunt problemele cu care se confruntă pacienţii, dar şi medicii din sistem.

Insuficienţa cardiacă este o boală cronică în care inima nu pompează suficient sânge spre organe pentru a susţine funcţionarea acestora. Cele mai frecvente cauze ale insuficienţei cardiace sunt hipertensiunea arterială, boala coronariană ischemică, infarctul miocardic, deteriorarea valvelor cardiace, cardiomiopatiile şi malformaţiile congenitale cardiace.

Respiraţia grea, oboseala extremă, incapacitatea de muncă, dificultatea de a participa la activităţi sociale obişnuite, toate acestea sunt semne ale unei afecţiuni severe a inimii – insuficienţa cardiacă. În fiecare an, aproape 25.000 de români sunt diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă şi spitalizaţi din această cauză. O persoană din trei moare sau se internează din nou în anul următor.

Mai ucigaşă decât cancerul

Insuficienţa cardiacă are un impact major asupra pacienţilor şi familiilor acestora. În ciuda progreselor terapeutice din ultimii ani, prognosticul acestei afecţiuni invalidante rămâne sumbru. Insuficienţa cardiacă scurtează viaţa pacienţilor mai dramatic decât multe dintre cele mai frecvente forme de cancer, susţin medicii.

„Populaţiei îi este mai teamă de cancer, fără să ştie că mortalitatea prin cancer este de două ori şi jumătate mai mică decât mortalitatea prinolil cardiovasculare. Adică este de aproape 20% pe an la cei care suferă de insuficienţă cardiacă. Dacă vorbim despre cancer, cea mai mare parte a populaţiei este speriată. Dacă vorbim despre insuficienţă cardiacă, lucrurile nu stau aşa. Atât pacienţii, cât şi o mare parte a personalului medical ajung să recunoască boala prea târziu“, a declarat conf. dr. Ioan Mircea Coman, medic cardiolog, şef Secţie Cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare „Profesor C.C. Iliescu”, Bucureşti, şi preşedinte al Fundaţiei Române a Inimii.

Recunoaşterea bolii este salvatoare

Foarte puţine persoane recunosc semnele insuficienţei cardiace. Acesta este unul din obstacolele majore în prevenţia adecvată şi depistarea precoce a bolii. „9 din 10 pacienţi nu ştiu că suferă de insuficienţă cardiacă“, atrage atenţia dr. Ovidiu Chioncel, medic cardiolog, şef Secţie Cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare „Profesor C.C. Iliescu“, Bucureşti. Cunoaşterea semnelor şi simptomelor insuficienţei cardiace în stadiu incipient ar putea contribui la salvarea de vieţi, deoarece pacienţii pot fi trataţi pentru prevenirea deteriorării severe a funcţiei inimii.

„În urmă cu două decenii, insuficienţa cardiacă era considerată stadiul final al evoluţiei bolilor cardiovasculare şi o boală fatală. În anii 2000 însă, descoperirile din domeniul medicinei au transformat insuficienţa cardiacă într-o boală tratabilă. Principiile şi strategiile de tratament inovatoare, precum si dispozitivele medicale de ultimă generaţie cresc speranţa de viaţă a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă. Însă, este obligatoriu ca pacientul să se prezinte în timp util la medic şi afecţiunea să fie diagnosticată într-un stadiu cât mai incipient“, a declarat Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, Şef Disciplina Cardiologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

„Insuficienţa cardiacă este o boală tratabilă al cărei impact asupra calităţii vieţii pacienţilor poate fi diminuat dacă afecţiunea este diagnosticată în stadii timpurii. Însă, în România, foarte puţini dintre pacienţi ştiu care sunt semnele şi simptomele bolii, care sunt factorii de risc care pot duce la apariţia acesteia şi se prezintă la medic atunci când boala este deja instalată, iar calitatea vieţii pacientului a scăzut considerabil“, a adăugat dr. Ovidiu Chioncel.

Probleme şi nevoi ale sistemului medical

Pe lângă lipsa generală a conştientizării bolii la nivelul populaţiei, există o serie întreagă de probleme în sistemul medical care contribuie la impactul negativ al insuficienţei cardiace în România. Medicii cardiologi spun că este nevoie de o bază de date detaliată privind insuficienţa cardiacă, care să acopere asistenţa medicală primară şi secundară. De ce este important acest lucru? Autorităţile care elaborează politici de sănătate trebuie să deţină informaţii actualizate privind prevalenţa acestei afecţiuni, astfel încât să poată aloca resurse suficiente pentru tratamentul pacienţilor.

„Este nevoie să se acorde mai multă atenţie insuficienţei cardiace deoarece este una dintre principalele afecţiuni grave care generează costuri majore în sistemul de sănătate prin tratamentele şi dispozitivele necesare, prin numărul mare de spitalizări, prin dezinserţia socială a acestora“, a menţionat dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic cardiolog, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Bucureşti, Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

O altă problemă este faptul că în România există puţine centre specializate în tratarea insuficienţei cardiace. Un studiu bazat pe Registrul Românesc de Insuficienţă Cardiacă Acută arată că numai 10% din pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt spitalizaţi în secţii de terapie avansată cardiacă. Recomandările europene susţin faptul că toţi pacienţii cu insuficienţă cardiacă trebuie trataţi în cadrul unei unităţi specializate şi trebuie să beneficieze de o abordare medicală multidisciplinară. Potrivit studiilor, asistenţa acordată de o echipă medicală multidisciplinară, condusă de un cardiolog, reduce riscul decesului în spital sau după ieşirea din spital.

Accesul la tratament al pacienţilor diferă foarte mult în funcţie de zona în care locuiesc. Dacă în Bucureşti sunt disponibile terapii moderne şi unele dintre cele mai avansate opţiuni de tratament, mulţi pacienţi care trăiesc în zone rurale nu beneficiază de toate acestea. Deşi România este o ţară în dezvoltare, tratamentul medicamentos recomandat pacienţilor cu insuficienţă cardiacă nu diferă de cel indicat în ţările dezvoltate. Totuşi, chiar şi aşa, aproape toate tipurile de medicamente sunt subutilizate în comparaţie cu recomandările Ghidurilor Europene. De exemplu, terapiile documentate privind insuficienţa cardiacă, precum cele cu beta-blocante şi inhibitori ECA, sunt mai frecvent administrate în spitalele universitare decât în unităţile medicale comunitare.

Măsuri necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei pacienţilor

Conform barometrului realizat de Societatea Română de Cardiologie, măsurile care ar trebui implementate în România pentru a îmbunătăţi situaţia pacienţilor cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele:

• Creşterea nivelului de informare al populaţiei cu privire la diagnosticul şi tratamentul insuficienţei cardiace;
• Crearea unei baze de date naţionale cu pacienţii care suferă de insuficienţă cardiacă;
• Susţinerea dezvoltării unităţilor medicale specializate şi dedicate tratamentului insuficienţei cardiace;
• Asigurarea asistenţei medicale de calitate şi a monitorizării pacienţilor în cadrul asistenţei medicale primare – prin investiţii în instruirea profesională a medicilor care asigură asistenţa primară şi implementarea unor scheme susţinute de tratament după ieşirea din spital.