Hipnoza, utilă în bolile cauzate de stres
0O serie de probleme care apar pe fondul stresului, precum anxietatea, depresia, fobiile şi atacurile de panică, pot fi tratate pe această cale. Aproximativ 20 la sută din pacienţii care vin la psiholog beneficiază de hipnoterapie. Cei mai mulţi apelează la această terapie după ce epuizează celelalte variante de tratament.
Hipnoza este o stare de relaxare profundă prin care pacientul este ajutat să-şi descopere propriile resurse, pe baza cărora îşi poate rezolva problemele de sănătate. Cel mai adesea, prin hipnoză poate fi combătută durerea, cauzată de bolile cronice, de migrenă sau de lucrările stomatologice.
De asemenea, cu rezultate foarte bune, mai pot fi tratate toate tulburările anxioase, tulburările depresive reactive, tulburările de stres posttraumatic, tulburările sexuale psihogene, ticurile, bâlbâiala (logonevroza).
Totodată, hipnoza şi-a dovedit eficienţa şi în tratarea tulburărilor psihosomatice. Mai exact, pot fi tratate bolile cu manifestări organice care apar pe fondul stresului, de exemplu colitele, gastritele, obezitatea şi afecţiunile dermatologice (psoriazis).
„De obicei, această metodă de tratament este inclusă în cadrul altor tipuri scurte de psihoterapie, însă uneori poate fi utilizată şi ca terapie independentă", explică psihoterapeutul Irina Holdevici, cu specializare în hipnoterapie de la Clinica Medicală „Med-As".
Potrivită doar persoanelor receptive
Înainte de a recurge la hipnoză, ar fi indicat ca pacientul să facă un set complet de analize medicale pentru a elimina cauza organică a problemei cu care se confruntă. Ulterior, pe baza unui bilet de trimitere, fie de la medicul de familie, fie de la psihiatru, se va adresa terapeutului.
Există însă un număr de pacienţi care se adresează direct unui cabinet de psihoterapie. Psihoterapeutul este singurul care poate stabili dacă pacientul este potrivit pentru terapia prin hipnoză. Pentru aceasta, în prealabil, pacientul va fi supus unui interviu clinic şi i se va testa nivelul de sugestibilitate.
„În multe cazuri, se dovedeşte că pacientul nu este apt pentru hipnoză şi atunci este îndrumat către alte tipuri de terapii, cum sunt cele cognitiv-comportamentale. Prin acestea se urmăreşte alungarea gândurilor negative", mai spune psihoterapeutul Irina Holdevici.
Potrivit specialistului, cele mai „hipnotizabile" persoane sunt cele la care emisfera cerebrală dreaptă este mai activă şi care au o personalitate de tip „artistic". În această categorie intră persoanele care au o imaginaţie bogată, sunt creative şi care nu se pierd în detalii.
Nu se pierde complet controlul
Unele persoane care apelează la hipnoterapie se tem că riscă să piardă controlul asupra propriei persoane.
Specialiştii spun că hipnoza nu este similară cu starea de somn, ci cu o stare de relaxare profundă. Înainte de începerea terapiei se va discuta despre elementele care vor fi sugestionate în timpul terapiei. De asemenea, pacientul va fi învăţat să practice autohipnoza la domiciliu.
Suntem hipnotizaţi zilnic
Starea de autohipnoză se poate instala în orice moment al zilei, atenţionează specialiştii. Aceasta apare îndeosebi atunci când suntem foarte concentraţi, precum în situaţiile în care citim o carte, urmărim cu atenţie un film la televizor sau pur şi simplu dacă privim în gol. Nu este exclus ca în astfel de momente să fim copleşiţi de sentimente de tristeţe, de fericire sau de teamă.
De ajutor pentru intelect
Hipnoza poate fi utilizată şi pentru optimizarea performanţelor (în sportul de performanţă, în combaterea tracului precompetiţional sau în creşterea eficienţei învăţării).