Gastritele se pot agrava primăvara

Trecerea de la alimentaţia de iarnă, mai bogată în proteine, la alimentaţia de sezon, bazată pe crudităţi, acutizează simptomele gastritelor şi ale ulcerului. Manifestările constau în creşterea frecvenţei episoadelor de arsuri stomacale, precum şi în greaţa şi balonările de după masă.

Dieta de primăvară include multe crudităţi, precum ceapa verde, usturoiul verde, ridichile, salata şi alte vegetale de sezon care cresc aciditatea gastrică. Pentru persoanele care suferă de inflamări ale mucoasei gastrice, de exemplu, de gastrită, acest tip de alimentaţie
acutizează simptomele specifice afecţiunii. Este vorba despre manifestări precum lipsa apetitului, apariţia disconfortului abdominal după fiecare masă, greaţă, ameţeli, stări de vomă, precum şi balonare.

În general, acutizările sezoniere pot dura până la şase săptămâni şi pot fi observate primăvara şi toamna. De aceea, cu atât mai mult în aceste anotimpuri, persoanele cu afecţiuni gastrice trebuie să-şi urmeze dieta recomandată de specialişti pentru a evita agravarea simptomelor.

Fără iritanţi ai mucoasei gastrice

Evitarea abuzurilor alimentare este un prim pas pentru a preveni agravarea bolilor de stomac. Mesele neregulate şi consumul de alimente în cantităţi mari, mestecarea incorectă şi insuficientă a alimentelor şi introducerea în dietă a unor mâncăruri care irită mucoasa gastrică contribuie la creşterea acidităţii şi duc la agravarea afecţiunilor gastrice.

O consecinţă a nerespectării igienei alimentare poate fi, în cazul persoanelor cu hiperaciditate, evoluţia de la gastritele hiperacide la ulcer. „Alimentele condimentate care irită mucoasa gastrică, excesul de alcool şi fumatul, toate reprezintă factori de risc pentru apariţia bolilor de stomac, de aceea trebuie evitate pentru a preveni gastrita hiperacidă, afecţiune care se tratează cu dificultate şi, care, în cazurile grave, poate evolua către ulcer", explică biologul nutriţionist Livia Nena de la Bio Nutriliv din Bucureşti.

 Ulcerul gastric afectează 300 de milioane de persoane la nivel mondial, dar riscul îmbolnăvirii este mai mare în cazul celor care au antecedente în familie. Acest lucru se explică prin faptul că, pe lângă factorii care ţin de stilul de viaţă şi de alegerile alimentare, boala are şi o componentă genetică. În plus, infecţia cu bacteria Helicobacter pylori contribuie la declanşarea afecţiunii.

Dacă în timpul iernii regimul alimentar a fost monoton, bazat pe proteine, în timpul primăverii, alimentaţia bazată pe vegetale solicită mai mult sistemul digestiv. Mai exact, acidul gastric şi pepsina secretate în stomac ajută la digestia proteinelor, precum cele din carne şi din lactate.

Dar, în cazul legumelor tari (precum ceapa, usturoiul, varza, conopida, ţelina, ridichile, fasolea şi mazărea), care conţin mai multă celuloză, aceste enzime nu mai sunt utile. Celuloza, substanţă care intră în componenţa celulelor vegetale, se digeră incomplet în organism. Prin urmare, simptomele bolilor digestive se agravează dacă legumele bogate în celuloză nu sunt scoase din dietă.

Se recomandă mese uşoare

Persoanele care suferă de gastrită sau de ulcer trebuie să ia mese dese şi uşoare, să mănânce încet şi să mestece cu atenţie, pentru a nu îngreuna digestia. Ele trebuie să evite mâncărurile care irită stomacul, inclusiv hrana prea rece sau prea fierbinte, precum şi alimentele care sporesc secreţia de suc gastric.

Pentru ca dieta persoanelor cu tulburări gastrice să fie echilibrată, se recomandă consultarea unui medic nutriţionist. Acesta alcătuieşte o listă cu alimente permise, dar oferă şi sugestii legate de meniul zilnic, astfel încât mesele să aducă un nivel optim de nutrienţi organismului.