„Detectorul de cancer“, contestat

0
0

Principiul de funcţionare a senzorului pentru depistarea cancerului în şase minute este privit cu îndoială de unii oameni de ştiinţă români. Autoarea invenţiei, prof. dr. Raluca-Ioana van Staden, continuă testele pentru validarea senzorului, iar rezultatele obţinute până în prezent sunt motivante.

Anul trecut, în 2010, la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, a fost premiată o invenţie românească, şi anume senzorul pentru detectarea unor markeri tumorali la niveluri mai mici decât cele depistate de analizele standardizate şi într-un timp mai scurt.  „Senzorul are mărimea unui vârf de ac.

În acest moment este înglobat într-o microcelulă în care se pune o picătură de sânge sau de salivă. Răspunsul se obţine rapid, iar mecanismul «special» de funcţionare se datorează utilizării unor materiale nanostructurate pentru construcţia senzorului", explica pentru „Adevărul", în urmă cu o lună, prof. dr. Raluca Ioana van Staden, inventatoarea senzorului. Potrivit inventatoarei, după obţinerea omologării, senzorul ar putea fi folosit pentru detectarea cancerului la scară largă.

Brevetul, privit cu neîncredere

De curând, invenţia prof. dr. van Staden a fost premiată şi de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. La scurt timp după aceea, oamenii de ştiinţă din cadrul asociaţiei comunităţii ştiinţifice româneşti Ad Astra au făcut publică neîncrederea lor în ceea ce priveşte atât noutatea principiului de funcţionare a senzorului, cât şi eficienţa acestuia.

„Ţinând cont de câteva considerente, evident superficial tratate în respectivul brevet (n.r. - brevetul de inventator al prof. dr. Raluca van Staden) referitor la detecţia rapidă a cancerului, ne exprimăm scepticismul că asemenea invenţii, precum şi publicaţiile asociate acestora şi respectiv medaliile primite la Geneva au fost supuse unui proces riguros de evaluare ştiinţifică", se arată în comunicatul Ad Astra.

Ba, mai mult, oamenii de ştiinţă din cadrul Ad Astra spun că principiul de funcţionare al microsenzorului stocastic pentru diagnosticarea cancerului, aşa cum este el prezentat în brevet, este „neinteligibil". Ei contestă atât modul de funcţionare, cât şi capacitatea senzorului de a detecta, cu adevărat, markerii tumorali. În plus, „valoarea concentraţiei unui singur marker tumoral nu este suficientă pentru validarea diagnosticului", mai spun ei.

Cercetarea continuă

Deşi la începutul acestui an a încetat colaborarea cu firma ce urma să producă un dispozitiv care să încorporeze senzorul, MB Telecom, prof. dr. Raluca van Staden împreună cu echipa sa continuă cercetarea pentru a dovedi eficienţa senzorului. „Nu beneficiem de nicio finanţare pentru realizarea acestui proiect. Totuşi, mergem mai departe, pentru că testul de validare a senzorului şi a metodei, început în luna noiembrie (n.r. - 2010), arată că metoda propusă poate fi utilizată pentru determinarea biomarkerilor din sânge şi, mai nou din salivă", precizează prof. dr. van Staden.

În momentul de faţă lucrează cu doi ingineri pentru realizarea unui aparat care să înglobeze senzorul şi care să detecteze markerii tumorali cu eficienţă maximă. De asemenea, colaborează cu o echipă de medici, cu ajutorul cărora testează senzorul. „Ne apropiem de 100 de cazuri testate şi am obţinut rezultate bune, cu doar un fals pozitiv", spune prof. dr. Raluca van Staden. Pentru a consulta comunicatul Ad Astra, accesaţi site-ul http://docs.ad-astra.ro/Comunicat_AdAstra_Geneva.pdf, iar pentru a vizualiza brevetul de inventator al prof. dr. Raluca van Staden, http://bd.osim.ro/pdf/125000-/125000-/125050.pdf. 

Sunt necesare procese de evaluare

Potrivit asociaţiei Ad Astra, acordarea patentelor naţionale şi selecţia granturilor de cercetare ar trebui făcute doar după o serie de procese de evaluare serioase. „Acest proces ar trebui să se facă prin implicarea specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional", se precizează în comunicatul Ad Astra.

Mai multe - Sănătate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite