De ce nu putem compara eficienţa vaccinurilor anti-COVID. „Vaccinaţi-vă cu primul ser disponibil!”

Un vaccin anti-COVID cu o eficacitate mai redusă nu este neapărat mai puţin bun decât celelalte. Simpla comparaţie a procentelor poate fi înşelătoare, spun specialiştii. Sunt şi alte criterii de care trebuie să ţinem cont în alegerea unui vaccin sau a altuia.

Vaccinul de la Johnson&Johnson, al patrulea autorizat în UE, va ajunge în România la jumătatea lunii aprilie 2021. Eficacitatea lui este de 72%, similară serului de la AstraZeneca/Oxford. Alegerea vaccinului în funcţie de acest procent de eficacitate este facilă, dar simpla comparaţie nu este tocmai corectă, spun specialiştii.

Cel mai bun vaccin anti-COVID-19 nu este neapărat acela cu procentul cel mai mare de eficacitate. Decizia noastră de a ne imuniza cu un vaccin sau altul nu trebuie să fie bazată exclusiv pe aceste procente. Am discutat despre cum interpretăm aceste procente cu un medic infecţionist, un medic epidemiolog şi un medic de familie implicat în activităţi de vaccinare.

Protecţia împotriva formelor severe de COVID-19, cea mai importantă

Un vaccin anti-COVID ne poate proteja în trei moduri. Primul - să prevină îmbolnăvirea, deci formele simptomatice de boală de orice fel: uşoare, moderate sau severe. Este ceea ce au măsurat producătorii în studiile lor clinice ca prim obiectiv. Primele date anunţate din studiile clinice au fost aceste procente de eficacitate intens mediatizate.

Al doilea mod în care un vaccin anti-COVID ne poate proteja este să prevină transmiterea bolii de la persoanele imunizate către cele nevaccinate. Avem câteva studii care arată că serurile de la Pfizer şi de la Moderna reuşesc acest lucru, dar nu foarte bine.

Al treilea mecanism este protecţia împotriva formelor severe de boală, a spitalizărilor şi a deceselor. Ne interesează toate cele trei obiective, dar cea din urmă este şi cea mai importantă informaţie pe care ar trebui să ne concentrăm atenţia.

„Până la urmă, nu formele uşoare de COVID-19 ne interesează, cât cele severe care duc la o mortalitate crescută. Ne interesează să nu avem spitalizări, să nu intrăm în secţiile de ATI şi să limităm numărul deceselor. Toate măsurile dure luate de statele lumii până acum au avut acest scop: de a reduce mortalitatea”, spune dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.

Alte vaccinuri cu o eficienţă mai mică utilizate cu succes

Sunt multe vaccinuri pe piaţă care au o eficienţă mai mică de 90%, spune dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, din Bucureşti. „Sunt rare cele care au peste acest procent. Au fost sezoane de gripă, ca cel din 2019-2020, când eficienţa vaccinului antigripal a fost estimată la 40%-60%. Cu toate acestea, el a făcut ceea ce a contat: a prevenit formele severe de boală şi decesele”, potrivit specialistului în boli infecţioase.

Vaccinul antigripal nu a fost administrat niciodată unui număr atât de mare de oameni, încât să poată opri transmiterea virusurilor gripale. Cu toate acestea, beneficiul adus de el este uriaş prin salvarea de vieţi, spune şi dr. Gindrovel Dumitra.

Vaccinul antigripal nu este singurul ser cu o eficienţă mai mică, dar utilizat cu succes în populaţie. „Vaccinul difteric are o eficienţă undeva la 70%, dar el a dus la o scădere cu peste 90% a cazurilor de difterie la nivel mondial. Vaccinul antipertusssis (împotriva tusei convulsive) celular, pe care îl foloseam până nu demult, avea o eficienţă asemănătoare. Cel acelular din prezent are o eficienţă de aproximativ 80%, dar este considerat foarte eficient”, potrivit specialistului. 

Cât de bine ne protejează de spitalizări şi decese

Toate cele 3 vaccinuri autorizate protejează aproape 100% faţă de forma gravă de COVID-19 şi faţă de decesul cauzat de boală, spunea, la jumătatea lunii februarie (când serul de la Johnson&Johnson nu era încă autorizat), medicul Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea, citat de Hotnews.

Într-adevăr, datele din studiile clinice ale producătorilor de vaccin anti-COVID, inclusiv cele de la Johnson&Johnson, arată o eficacitate chiar şi de 100% în prevenirea formelor severe, a spitalizărilor şi a deceselor cauzate de COVID-19.

Cazurile severe de COVID-19 şi spitalizările nu sunt sinonime. Bolnavii pot alege să se trateze acasă chiar dacă au forme severe de boală, la fel cum bolnavii cu forme moderate de boală se pot spitaliza pentru monitorizare.

Eficacitatea vaccinurilor împotriva COVID-19 autorizate în UE, rezultată din studiile clinice ale producătorilor

*Procentul este o medie validată ştiinţific în urma a două studii clinice derulate de AstraZeneca şi Oxford: un studiu combinat de fază II/III realizat în Marea Britanie (cu 2.741 de subiecţi sub 55 de ani şi fără boli cronice care au primit o jumătate de doză de vaccin şi o doză completă la rapel), pentru care eficacitatea a fost de 90% şi un studiu de fază III desfăşurat în Brazilia (cu 8.895 de participanţi, inclusiv vârstnici şi persoane cu boli cronice care au primit doza completă de două ori), unde eficacitatea a fost de 62%.

**eficacitate rezultată în lotul din SUA. În America Latină, eficacitatea a fost de 66%, iar în Africa de Sud, de 57%.

Eficacitatea de 100% a unui vaccin anti-COVID este interpretabilă

Eficacitatea atât de ridicată a unor vaccinuri în prevenirea spitalizărilor şi a deceselor ar putea duce la concluzia că spitalele COVID-19 vor rămâne fără pacienţi dacă toată populaţia s-ar vaccina cu ele. Procentele prezentate de producători sunt impresionante, dar interpretabile.

Continuarea articolului, aici